Pensii de peste 50.000 de lei în România
Pensii de peste 50.000 de lei în România! Într-o dezvăluire recentă, cifrele impresionante ale pensiilor speciale din România au stârnit dezbateri aprinse și au adus în prim-plan o problemă veche. Potrivit datelor furnizate de Casa Națională de Pensii Publice și prezentate într-un raport exclusiv pentru ziarul „Adevărul”, cei mai bine plătiți foști magistrați primesc pensii speciale impresionante, cu venituri lunare brute depășind 50.000 de lei.
Topul este condus de o pensie de serviciu de 58.191 de lei, urmată de alte două pensii cu venituri brut lunar de peste 56.000 de lei fiecare. Toate aceste pensii sunt acordate foștilor angajați din instanțe judecătorești sau parchete, evidențiind un decalaj semnificativ între aceste categorii socio-profesionale și restul populației.
Cele mai mari pensii:
- Primul loc – pensie de 58.191 de lei
- Al doilea loc – pensie de 56.875 de lei
- Al treilea loc – pensie de 56.447 de lei
- Al patrulea loc – pensie de 55.900 de lei
- Al cincilea loc – pensie de 55.191 de lei
- Al șaselea loc – pensie de 50.895 de lei
- Al șaptelea loc – pensie de 50.392 de lei
- Al optulea loc – pensie de 50.359 de lei
De la al nouălea loc, valoarea acestor pensii scade sub 50.000 de lei. Se poate vorbi în continuare de pensii între 49.792 de lei și 43.539 de lei. Numărul celor care primesc pensii de serviciu peste 40.o00 de lei încă nu se știe concret.
Pensiile de serviciu sunt plătite din bugete diferite
Analiza datelor arată că aceste pensii speciale sunt plătite din două bugete diferite:
- Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS)
- Bugetul de stat (BS).
O diferență importantă între ele este că partea din pensie aferentă sistemului contributiv este suportată din BASS, iar diferența dintre pensia de serviciu, stabilită în conformitate cu legea specială, și pensia aferentă din sistemul public de pensii este acoperită din Bugetul de stat.
Supraimpozitarea pensiilor de serviciu
Recent, Parlamentul României a adoptat un proiect de reformare a pensiilor speciale, urmând a fi a patra încercare de reformare în ultimii patru ani. Această nouă inițiativă caută să aducă schimbări prudente și să evite provocările sociale majore. Unul dintre aspectele cheie ale proiectului este supraimpozitarea, cu un procent maxim de 20%, pentru părțile necontributive ale pensiilor care depășesc 6.800 de lei.
De asemenea, proiectul prevede creșterea treptată a vârstei minime de pensionare pentru magistrați, de la 47 de ani și 4 luni la 60 de ani, cu câte 4 luni pe an. Baza de calcul a pensiilor speciale va fi 80% din media salariilor brute și a sporurilor din ultimele 48 de luni (4 ani) de activitate, înlocuindu-se astfel vechea practică de a lua în considerare doar ultima lună de activitate.