Inainte de a reforma sistemul public de pensii, ajuns falimentar, statul se grabeste sa reglementeze pensiile suplimentare ale romanilor. La un seminar recent, oficialii Ministerului Muncii au aratat ca vor incheia cat mai curand discutiile pe marginea proiectului legii ce va reglementa sistemul, pentru a-l trimite la Parlament. Hotararea nu pare clintita nici de protestele firmelor de asigurari, nici de analistii care contesta reforma inceputa cu partea facultativa, ce va prelungi criza sistemu
Inainte de a reforma sistemul public de pensii, ajuns falimentar, statul se grabeste sa reglementeze pensiile suplimentare ale romanilor. La un seminar recent, oficialii Ministerului Muncii au aratat ca vor incheia cat mai curand discutiile pe marginea proiectului legii ce va reglementa sistemul, pentru a-l trimite la Parlament. Hotararea nu pare clintita nici de protestele firmelor de asigurari, nici de analistii care contesta reforma inceputa cu partea facultativa, ce va prelungi criza sistemului public.
Singurele multumite sunt sindicatele. In fapt, doar ele au facut presiuni pentru reglementarea prioritara a schemelor facultative, urmand sa aiba principalul rol in dirijarea fondurilor colectate.
Avantajul schemelor facultative, neacceptat la asigurarile de viata, este deductibilitatea fiscala a contributiilor. Facilitatea ar trebui sa convinga angajatii sa aloce intre 1% si 5% din salariul brut. Alegerea fondului nu va fi libera, ci se va limita la cel infiintat pe unitate sau ramura de activitate. Sindicatele vor selecta, cu angajatorul, o societate de administrare cu un capital de peste zece milioane de euro.
Cati romani isi permit, insa, o pensie suplimentara? „Sistemul nu va fi accesibil tuturor. Doar anumite sectoare vor fi privilegiate. Nu este cazul in industria textila sau in cea a lemnului”, arata vicepresedintele BNS, Minel Ivascu. Sectoarele „privilegiate” sunt identificate de presedintele CNSLR Fratia, Marius Petcu, in zona salariilor mari: finante, energie, petrol, telecomunicatii, transport.
Cu exceptia sectorului financiar, in celelalte domenii sindicatele vor influenta dirijarea fondurilor catre un administrator sau altul, cel mai bine reprezentat fiind CNSLR Fratia. Liderii sai au fost singurii care au semnat, alaturi de „Meridian” (minerit), acordul social cu guvernul PSD, si tot singurii care au semnat cu guvernul Vacaroiu. Dintre liderii CNSLR, PSD a promovat un deputat, Pavel Todoran, si un ministru, Miron Mitrea.
Contributiile care s-ar putea aduna din domeniile „privilegiate” ajung la cateva zeci de milioane de euro, situandu-se intre 1.100 si 5.600 miliarde de lei, daca ar contribui toti angajatii. O estimare pornind de la datele statistice indica un potential al contributiilor de peste 130 miliarde de lei in energie, unde CNSLR domina zonele hidro, termo, nuclear si Petrom. Confederatia este majoritara si in telecomunicatii (120 miliarde de lei), extractie hidrocarburi (peste 60 miliarde de lei), rafinare (20 miliarde de lei) sau transport, unde trei federatii din CFR, plecate de la Meridian, maresc potentialul contributiilor la circa 200 miliarde de lei. BNS, care va crea un fond cu Eurom Bank, isi mentine controlul la metrou, posta si vami, partial in energie, iar alaturi de Cartel Alfa va avea un cuvant de spus in administratia publica, aparare, industria chimica.
Ponderea CNSLR in domeniile vizate este recunoscuta si de celelalte sindicate. „Cam asa este. Domeniile cu salarii mari sunt, in general, la CNSLR. Impart cu noi energia, dar domina in petrol si gaze”, afirma secretarul general BNS, Matei Bratianu. „Suntem majoritari in aceste domenii”, admite liderul CNSLR. Pentru confederatia sa, avantajele primite o data cu viitoarea lege vor insemna inclusiv oprirea „migratiei” membrilor. „Putine lucruri te leaga asa cum o face o pensie. Oferindu-le si astfel de avantaje, nu vor mai fi tentati sa plece”, conchide Marius Petcu.
Avantaje fata de asigurarile clasice de pensii
· Contributiile participantilor la fond se deduc din venitul salarial brut, inaintea stabilirii bazei de calcul a impozitului lunar si a contributiilor sociale.
· Cheltuielile angajatorului cu contributiile datorate la fond sunt deductibile fiscal si asupra lor nu se datoreaza plata contributiilor sociale.
· In caz de neplata a drepturilor datorate participantilor, Comisia nationala a Fondurilor de Pensii va plati in locul administratorilor, pana la rezolvarea situatiei.
· Capitalizarea administratorului fondului (10 milioane de euro), mai mare decat cea minima obligatorie pentru o societate de asigurari de viata (21 miliarde de lei).
Dezavantaje fata de asigurarile clasice de pensii
· Alegerea unui fond de pensii nu poate fi facuta in afara celui selectat la nivel de unitate, grup de unitati sau ramura.
· Mutarea la un alt fond nu poate fi facuta decat la schimbarea locului de munca, daca noul angajator are in contractul colectiv de munca prevederi referitoare la o alta schema facultativa de pensii.
· Banii nu pot fi retrasi inainte de pensionare decat in caz de deces al participantului la fond (de catre succesorii legali) sau daca acesta devine invalid ori complet incapabil de a mai presta o munca.
· Nu sunt acoperite riscuri suplimentare (exemplu, invaliditate partiala), ca in cazul asigurarilor de persoane.