Depozitul bancar, asigurările de viață de tip unit linked (cu componentă investițională), pensia privată facultivă și fondurile de investiții administrate de entități asociate grupurilor bancare sunt doar câteva variante pentru tinerii de astăzi, viitori pensionari.
Dacă depozitele în bănci tind să devină un apanaj exclusiv al românilor cu venituri foarte ridicate, având în vedere dobânzile extrem de scăzute oferite în ultima perioadă, iar asigurările de viață au fost aproape îngropate de randamentele mici, fondurile de investiții par a fi o alegere bună, în condițiile în care reușesc să ofere încă un randament de până la 4% pe an, în condiții de risc scăzut.
Comparativ, randamentul net al depozitelor bancare, adică banii care rămân după plata comisioanelor a ajuns să fie negativ, în timp ce polițele de asigurare cu componentă investițională aproape că nu se mai vând în acest moment deoarece randamentul nu mai reușește să acopere comisioanele anuale ale firmelor de asigurare, care ajung până la 3% din activ.
Marele avantaj al pensiei facultative față de cea obligatorie
Randamentele pe care administratorii reușesc să le obțină pentru fondurile de pensii private facultative sunt ceva mai mari decât cele pentru pensiile obligatorii, având în vedere că și riscurile asumate, adică aria plasamentelor permise, este mai mare. Totuși, comisioanele încasate pentru pilonul III le depășesc cu mult pe cele de la pensia obligatorie și ajung până la 5% din contribuție și de până la 0,6% din activul lunar, în condițiile unui randament mediu de circa 4,5% în ultimul an.
Pe un calcul estimativ, un angajat care a intrat anul acesta pe piaţa muncii şi care vrea să se bucure la pensie de venituri lunare de circa 2.000 de lei trebuie să cotizeze la Pilonul III cu circa 160 de lei pe lună. Calculul a ţinut cont de faptul că pensia de stat pe care o va primi va fi de 1.000 de lei, dar şi că perioada de contribuţie la pensia facultativă este de 30 de ani. Un calcul exact este imposibil de făcut deoarece eventualele venituri estimate depind de perioada de cotizare, de valoarea contribuţiei (direct proporţională cu veniturile contribuabilului), dar şi de randamentul fondurilor care administrează aceste sume.
Pentru a strânge 180.000 de euro la 65 de ani, sumă care ajunge pentru o pensie de circa 1.000 de euro pe lună (timp de 15 ani), sunt necesare economii de circa 410 lei (91 de euro) pe lună timp de 45 de ani, adică de la vârsta de 20 de ani. Marele avantaj al pensiei facultative nu este, însă, randamentul, nu foarte diferit de cel de la pensile obligatorii administrate privat și nici flexibilitatea crescută, având în vedere că banii acumulați pot fi retrași oricând contra unui comision de 5% din suma acumulată, ci vârsta de la care contributorul poate beneficia de pensie. Astfel, dacă la pensia de stat sau la cea obligatorie administrate privat, plata începe odată cu pensionarea oficială, în cazul pensiei facultative plata începe la 60 de ani. În condițiile în care, în acest moment, vârsta de pensionare este de 65 de ani pentru bărbați și, având în vedere că trendul internațional este de creștere a acestei vârste, avantajul oferit de pensia privată este unul important.
Studiile arată, că, cel mai probabil, până în 2030 vârsta medie de pensionare va crește la peste 70 de ani, în condițiile în care deficitele sistemelor de pensii se adâncesc. În plus față de acest avantaj, spre deosebire de pilonul II, în cazul pensiei facultative modalitatea în care se vor achita sumele lunare este clar stabilită prin lege.
Cu depozitul bancar mergi în pierdere
Spre deosebire de fondurile de pensii, clasicul depozit bancar are marele avantaj al flexibilității. Practic, banii nu sunt blocați pe perioade mai lungi de un an, rareori pe doi ani, aceasta fiind și perioada maximă pe care poate fi constiuit un depozit. Pe de altă parte, cel mai accesibil și simplu produs de economisire, utilizat de milioane de români, are în această perioadă marele dezavantaj al randamentului extrem de redus, ba chiar negativ, dacă scădem comisioanele. Este și motivul pentru care majoritatea sumelor depozitate în bănci aparțin unei mici categorii de populație cu venituri mari și foarte mari.
Doar băncile noi şi foarte mici, cum ar fi TBI Bank sau Idea Bank, mai oferă dobânzi la depozite care să permită obţinerea unui minim câştig la scadenţă. Banca bulgărească TBI oferă un randament de trei ori mai mare decât nume mari cum ar fi Raiffeisen sau BCR şi de peste două ori mai mari decât BRD sau CEC Bank. Concret, dobânda pentru un depozit pe şase luni la TBI Bank este de 2,5% pe an. La 1.000 de lei depuşi, după jumătate de an se obţine un profit de 10,5 lei, în cel mai bun caz. La Idea Bank se obţine un plus de 7,56 lei, iar la Marfin Bank unul de doar 6,72 lei, la un depozit de 1.000 de lei. În cazul care optaţi pentru retragerea banilor înainte de scadenţă, profitul este diminuat de comisionul de 0,5% din suma retrasă.
În cazul majorităţii băncilor mari, considerate mai sigure, dobânzile sunt derizorii. Raiffeisen şi BCR oferă un randament de doar 0,75% pe an pentru depozitul la şase luni. Dintre primele zeci bănci, doar Alpha Bank vine cu o ofertă comparabilă cu cea a instituţiilor de credit mici, care au nevoie de finanţare. Alpha oferă o dobândă de 1,5% pe an.
În cazul Raiffeisen, la 1.000 de lei depuşi, veţi câştiga, după şase luni 3,15 lei. Câştigul este însă doar teoretic, întrucât comisionul de retragere perceput de bancă, indiferent decă depozitul se află la scadenţă sau nu, este de minimum 5 lei, ceea ce înseamnă o pierdere efectivă de aproximativ 2 lei. Dacă depozitul ar fi fost de 10.000 de lei, pierderea efectivă ar fi ajuns la circa 200 de lei, întrucât comisionul procentual de retragere este de 0,5% din suma depusă.
În cazul BCR, dacă aşteaptă până la scadenţă, clientul se va alege cu un profit de peste 3 lei.
De ce este importantă pensia privată
De ce sunt pensiile private atât importante pentru români? Pentru că românii sunt printre europenii cu cele mai puține economii, iar pentru mulți dintre ei fondurile de pensii private reprezintă singura cale prin care pun bani deoparte pentru viitor.
Peste 85% dintre români nu pun bani deoparte pentru bătrâneţe altfel decât prin intermediul pensiei private, arată un sondaj prezentat de ING Pensii. Peste 60% dintre aceştia spun că nu economisesc pentru că veniturile actuale nu le permit, în timp ce 23% nici măcar nu şi-au propus să pună bani deoparte. Unul din doi respondenţi, în studiul ING Pensii, spun că altcineva este responsabil pentru a le asigura veniturile la bătrâneţe.
Vestea proastă este că atunci când cei care aşteaptă ajutor de la alţii vor fi în această situaţie, povara populaţiei ocupate va fi cu mult mai mare decât în prezent. Astfel, studiul ING Pensii arată că în 2042, un român care munceşte va trebui să susţină 2,5 pensionari, faţă de doar 1,3 la finele lui 2013. În acelaşi an, adică peste 30 de ani, rata de înlocuire a salariului cu pensia va fi 32%. Pensia de stat va acoperi 16% din valoarea salariului iar pilonul II circa 10% din valoarea medie a salariului.
