Pensii recalculate greșit. Ce soluție au pensionarii români?
Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), Daniel Baciu, a recunoscut public că anumite pensii pot fi recalculate greșit. Totuși, pensionarii români pot contesta deciziile de recalculare în termen de 45 de zile de la momentul primirii lor.
„Suntem oameni până la urmă și eroarea umană niciodată nu a putut fi eliminată. Noi sperăm să diminuăm aceste erori, spre zero. Eroarea este normală, ne-o asumăm. Orice greșeală se poate îndrepta.
Este foarte clar și prevăzut în formularul de decizie că există un termen de 45 de zile pentru a contesta, de la momentul primirii deciziei. Eu sper să nu fie cazul, am încredere în colegii mei”, a spus el.
Recalcularea pensiilor face mai mult rău decât bine
Potrivit expertei în pensii și salarizare Dorina Barcari, recalcularea pensiilor în două etape ar putea să creeze probleme în sistemul de pensii publice. Conform spuselor sale, documentele necesare pentru dosarele de pensie ar trebui să fie deja în arhive încă din anul 2011.
În prima etapă a recalculării pensiilor, se va aplica o nouă formulă care folosește o valoare punctuală de referință de 81 de lei. În a doua etapă, vor fi luate în considerare și veniturile din sporuri, premii, ore suplimentare și alte perioade asemănătoare. Problema este legată de cele două etape de recalculare a pensiilor.
Prima etapă este relativ simplă. Ea implică adunarea punctelor realizate și a eventualelor puncte suplimentare. Suma rezultată se înmulțește cu 81. Aceasta etapă se desfășoară rapid, dar perioadele asimilate și suplimentare nu ar trebui incluse în aceste calcule. Acest lucru ar putea duce la confuzii și erori, care ulterior vor fi corectate prin reținerea sumelor de la pensionari și scăderea pensiilor. Pe scurt, separarea acestor perioade din calcule va crea mari încurcături.
Unde este problema?
În a doua fază de recalculare, trebuie incluse toate veniturile contributive, chiar dacă unele sunt deja în dosare și altele nu au fost încă aduse la dosar. Problema este că, acum, se discută despre veniturile permanente și nepermanente. Totuși, din anul 2011 nu ar mai fi trebuit să se folosească aceste noțiuni, conform unei decizii a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), cunoscută sub numele de Decizia 19.
Această decizie a stabilit că noțiunea de venituri permanente și nepermanente, introdusă în 2002 printr-o lege ordinară, nu este corectă pentru că ea contravine unei legi organice. Astfel, toate documentele referitoare la veniturile nepermanente ar fi trebuit să fie deja valorificate.
