Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu în septembrie 2023 a fost de 10.368
Vestea momentului despre pensii! Potrivit Casei Naționale de Pensii Publice, în luna septembrie a acestui an, numărul beneficiarilor de pensii de serviciu de 10.368 (plus 22 comparativ cu luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 5.377 fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor.
În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat, de asemenea, cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.791 lei, din care 19.718 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.503 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat.
În luna august, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat un număr de 723 persoane. Pensia medie era de 5.802 de lei, din care 2.538 de lei suportaţi de la bugetul de stat, mai precizează sursa citată.
Cât despre beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 715 de persoane, pensia medie ridicându-se la 5.054 de lei (2.472 de lei de la bugetul de stat).
Potrivit CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiau 1.361 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.556 de lei, din care 7.548 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 547 de persoane, media fiind de 8.505 de lei, din care 2.804 lei cota suportată din bugetul de stat.
De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.645 de pensionari, pensia medie fiind de 5.180 de lei, din care 2.499 de lei suportaţi din bugetul de stat, mai precizează sursa citată.
Se taie pensiile de serviciu începând cu 1 ianuarie 2024
Vă amintim că miercuri, pe data de 11 octombrie, Senatul a adoptat, cu 89 de voturi „pentru”, 16 voturi „împotrivă” şi o abţinere, modificările la legea pensiilor de serviciu, pentru punerea acesteia în acord cu deciziile CCR.
Proiectul care introduce supraimpozitarea pensiilor de serviciu urmează să meargă la Camera Deputaţilor, care este for decizional.
Potrivit unuia dintre amendamente, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul juridic cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţie se pot pensiona la împlinirea vârstei de 60 de ani cu o pensie de serviciu în cuantum de 80% din media indemnizaţiilor brute lunare şi a sporurilor avute în ultimele 48 luni de activitate. În varianta adoptată de Parlament, baza de calcul viza ultimele trei luni de activitate.
Cuantumul net al pensiei de serviciu nu poate fi mai mare de 100% din venitul net avut în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
Începând cu 1 ianuarie 2024, magistraţii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică se pot pensiona şi beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiţia de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, precum şi condiţia de vârstă de minimum 47 de ani şi 4 luni. Această vârstă de pensionare creşte cu câte 4 luni în fiecare an calendaristic, până la atingerea vârstei de pensionare de 60 de ani prevăzută la art. 211 alin. (1) din Legea 303/2004. Mai multe puteți citi aici.