Rata de înlocuire a veniturilor nete lunare la pensionare pe fiecare angajat va fi de 30% din sistemul de stat şi în jur de 20% din pensiile private obligatorii. Pentru a completa pensia cu o rată de înlocuire a veniturilor curente mai mare, salariaţii vor opta şi pentru pensiile private facultative. Deşi adeziunea la fondurile private de pensii facultative a început în luna mai a acestui an, cei cinci administratori a celor şapte fonduri au adunat doar 8.620 de contribuitori
Rata de înlocuire a veniturilor nete lunare la pensionare pe fiecare angajat va fi de 30% din sistemul de stat şi în jur de 20% din pensiile private obligatorii. Pentru a completa pensia cu o rată de înlocuire a veniturilor curente mai mare, salariaţii vor opta şi pentru pensiile private facultative.
Deşi adeziunea la fondurile private de pensii facultative a început în luna mai a acestui an, cei cinci administratori a celor şapte fonduri au adunat doar 8.620 de contribuitori în acest nou sistem. Majoritatea adepţilor sistemului de pensii facultative, în momentul de faţă, sunt angajaţii din multinaţionale, care au primit pensia facultativă ca pe un beneficiu suplimentar ataşat pachetului salarial. Cu toate acestea, administratorii fondurilor sunt optimişti şi spun că deschiderea adeziunilor către fondurile private obligatorii de pensii va avea un efect benefic şi asupra pensiilor facultative. „Suprapunerea cu Pilonul II şi informarea destul de inconsistentă a populaţiei şi, nu în ultimul rând, a angajatorilor sunt impedimente pe termen scurt în dezvoltarea pieţei Pilonului III“, spune Florina Vizinteanu, director general BCR Asigurări Viaţă.
În mod cert, 2007 nu va putea fi anul pensiilor facultative. „Pe termen mediu şi lung însă, pensiile facultative nu vor avea decât de câştigat de pe urma introducerii celor obligatorii. Promovarea de care se va bucura Pilonul II, prin campanii extrem de agresive, şi forţele de vânzare uriaşe antrenate în procesul de aderare vor fi, indirect, vehicule şi pentrul Pilonul III. De educarea pieţei în această scurtă perioadă va beneficia în viitor şi piaţa pensiilor facultative“, concluzionează Vizinteanu. Shah Rouf, CEO Aviva Asigurări de Viaţă, este de părere că anul 2007 va fi anul pensiilor private obligatorii, urmând ca piaţa să cearnă în următoarele luni şi „necesarul“ de pensii facultative. Este motivul pentru care nici Omniasig, nici grupul internaţional PRVA nu au intrat încă pe piaţa pensiilor facultative, chiar dacă au intenţia să lanseze şi acest tip de produs. „Pe segmentul pensiilor facultative urmează să lansăm mai multe fonduri, cu profile de risc diferite, în funcţie de apetitul la risc al clienţilor. Acest apetit va fi identificat pe parcursul campaniei de aderare la Pilonul II, prin intermediul forţei noastre active de vânzări“, spun reprezentanţii Omniasig Asigurări de Viaţă. Efectele dezvoltării acestei pieţe se vor vedea în următorii ani.
Administratorii, orientaţi după profilul de risc al clienţilor
Este clar, astfel, că administratorii vor mai întâi ca populaţia să fie cât mai bine informată despre reforma sistemului de pensii şi să se contureze un profil de risc al clienţilor. Crinu Andănuţ, director general Allianz Ţiriac Pensii Private, spunea în momentul lansării pe piaţă a pensiilor facultative că românii sunt totuşi înclinaţi spre investiţii cu risc ridicat, motiv pentru care Allianz este singurul administrator care oferă la ora actuală pensii facultative cu grad de risc ridicat, prin AZT Vivace. Investiţiile contributorilor la acest fond vor fi repartizate în proporţie de 45-50% în acţiuni listate şi restul în plasamente cu venit fix. La polul opus, BCR Prudent investeşte doar 10% din banii clienţilor în acţiuni de pe piaţa de capital, restul fiind dispersaţi în depozite bancare, titluri de stat şi obligaţiuni. Celelalte fonduri de pensii facultative prezente pe piaţa românească au invariabil un profil de risc mediu, ceea ce înseamnă că plasamentele în acţiuni sunt cuprinse între 25% şi 30%, restul banilor fiind direcţionaţi către instrumente de plasament cu venit fix.
Suma minimă lunară pe care un contributor în sistemul facultativ de pensii ar trebui să o economisească diferă de la companie la companie şi este cuprinsă între 15 şi 60 de lei, chiar dacă majoritatea fondurilor mizează pe un minim de 45-50 de lei. Contribuţiile pot fi stopate, potrivit legii, pentru o anumită perioadă, dar cu notificarea prealabilă a administratorului. Condiţia minimă prevăzută de lege pentru ca un client să beneficieze de o pensie facultativă este să fi virat în prealabil 90 de contribuţii lunare, nu neapărat consecutive, pentru a încasa începând de la vârsta de 60 de ani o astfel de pensie.
Comisionul, bată-l vina!
Cât priveşte randamentul viitoarelor fonduri de pensii, Frans Van der Ent, preşedintele Interamerican Pensii Private, spune că „investitorii din UE cer profituri de 12%-13% pe an. Acesta este şi targetul nostru“. Alţi specialişti de pe piaţă estimează un randament cuprins între 8% şi 15%, după doi ani de funcţionare. „Pentru că aceste economii sunt investite la bursă, iar pe piaţa valutară din România este destul de greu să facem previziuni sau simulări despre cum vor evolua plasamentele“, explică Andi McLennan, Marketing&Propositions Director Aviva. Trebuie menţionat că, cel puţin la capitolul estimări ale unor randamente viitoare, pensiile facultative stau ceva mai bine decât cele obligatorii, unde randamentele estimate după primii doi ani de funcţionare nu depăşesc 9%.
Relativ asemănătoare ca ofertă, fondurile de pensii facultative diferă ceva mai mult atunci când vine vorba de comisioane. ING, BCR şi OTP, de exemplu, au cele mai mici comisioane iniţiale de administrare (3,95%, respectiv 4% şi 3% din fiecare contribuţie lunară), iar celelalte două fonduri au în jur de 5%. La comisioanele de administrare percepute permanent diferenţele sunt majore: ING, Allianz şi BCR prevăd plata anuală a unor comisioane cuprinse între 1% şi 2% din activul net, în timp ce la OTP Garancia, comisionul este de 0,175% pe lună, iar la Aviva, de 0,0064% din activul net, pe zi.
La nivelul celorlalte comisioane (de tranzacţionare, de depozitare, de audit), fiecare administrator defineşte complet diferit nivelul efectiv, de la o sumă globală plătită de întregul fond până la un procent infim plătit de fiecare participant. Analiştii din piaţă spun că, oricum, în primii ani de contribuţie, există riscul ca valoarea comisioanelor să fie uşor ridicată în comparaţie cu randamentele obţinute, dar ţin să precizeze că este un lucru firesc, că la fel s-a întâmplat şi în celelalte ţări europene în care s-a făcut reforma sistemului de pensii. În timp însă, situaţia se va echilibra în favoarea clientului.
Brandul administratorului face legea
Şi totuşi, cum vom alege fondul pentru care vom economisi viitorii bani de pensii? În afară de analiza comisioanelor şi de profilul de risc pentru care vom opta, un factor determinant îl va avea brandul şi experienţa companiei care va administra fondurile facultative. „Brand recunoscut pe piaţă, soliditatea financiară, expertiza în pensii din experienţa internaţională, comisioanele reduse şi calitatea serviciilor vor diferenţia între ele ofertele de pensii private“, spune Crinu Andănuţ. Bătălia se va da astfel între marile nume existente pe piaţa românească, urmând ca, în câţiva ani, să se aleagă „câştigătorii“, fondurile care vor rămâne pe piaţă. Administratorii se aşteaptă oricum ca numărul „câştigătorilor“ să fie mai mic decât al celor acreditaţi în prezent.
Cristian Constantinescu, director general Allianz Ţiriac Asigurări
Ce sunt pensiile facultative?
DEFINIŢIE
Pilonul III este denumirea dată sistemului de pensii cu contribuţii definite şi facultative, în care decizia de a contracta sau nu o pensie privată îi aparţine exclusiv contribuabilului. Pensiile facultative au fost introduse din luna mai.
Fiecare participant poate plasa în aceste fonduri până la 15% din venitul brut realizat. Cotizarea la acest tip de pensii este facultativă. În sistem pot participa toţi cei care obţin venituri de natură salarială, din profesii liberale sau din activităţi independente.
Condiţia este ca vârsta participantului să fie de maximum 52,5 ani, pentru a contribui 90 de luni.
Cine face pensii facultative?
COSTURI
Cinci companii oferă şapte fonduri de pensii facultative. Diferenţele între oferte constau în gradele diferite de risc ale fondurilor, dar şi în comisioane.
Doar un singur fond are profil de risc ridicat (AZT Vivace) şi unul singur are profil de risc scăzut (BCR Prudent). În rest, administratorii mizează pe fonduri cu risc mediu. Principalele costuri ale pensiilor facultative sunt comisionul permanent calculat ca procent din active (între 1% şi 2% pe an) şi comisionul calculat ca procent din contribuţie (între 3,95% şi 5%). Contribuţia la fondurile facultative de pensii este deductibilă la nivelul a 200 de euro pentru angajat şi angajator.
Când incasam pensiile?
BENEFICII
Dreptul la pensia facultativă se deschide la cererea participantului la fond dacă a împlinit vârsta de 60 ani şi dacă au fost plătite minimum 90 de contribuţii lunare, iar activul personal este cel puţin egal cu suma necesară obţinerii pensiei facultative minime, nivel care va fi prevăzut prin lege.
Conform reglementărilor în vigoare, administratorii nu au voie să promită sau să estimeze obţinerea unor anumite randamente ale fondurilor administrate. În plus, randamentele anterioare nu reprezintă o garanţie a repetării acestora în viitor. Nivelul pensiei viitoare va fi dat de randamentul fondului în care contributorul a investit banii.
