O cercetare sociologică realizată de MEDNET Marketing Research Center, la începutul verii, relevă impactul sistemului de pensii facultative (Pilonul III) în rândul populaţiei din mediul urban.
Studiul a fost efectuat pe două eşantioane distincte, reprezentative pentru Bucureşti şi pentru oraşele mari, cu peste 100.000 de locuitori.
Potrivit rezultatelor sondajului, doar o treime din orăşeni sunt interesaţi să-şi suplimenteze veniturile pentru perioada pensionării, afirmând fie că vor contribui cu siguranţă, fie că vor lua în calcul contribuţia la un fond de pensii facultative.
În provincie, tinerii între 18 şi 30 de ani şi-au manifestat intenţia de a contribui la un astfel de fond într-o măsură mai mare (45,1%) decât persoanele între 31 şi 45 de ani (39,1%), în timp ce în Bucureşti nu există diferenţe semnificative între cele două categorii de vârstă. Mai puţin interesaţi de subiect sunt cei trecuţi de 45 de ani: 12% în Bucureşti şi 17,7% în provincie. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că una dintre condiţiile participării la un fond de pensii facultative este plata minimă a 90 de contribuţii lunare, astfel că vârsta maximă la care o persoană poate începe să contribuie la un astfel de fond este de 52 de ani şi şase luni.
Rezultatele studiului MEDNET Marketing relevă faptul că tinerii sunt dispuşi să scoată mai mulţi bani din buzunar în acest scop: bucureştenii care au până în 30 de ani ar plăti, în medie, 134,7 lei/lună, iar cei din provincie, 110,8 lei/lună.
Dacă în Bucureşti bărbaţii sunt dispuşi să plătească lunar cu 22,3 lei mai mult decât femeile, în provincie, situaţia stă altfel, în sensul că femeile ar cotiza cu 6 lei mai mult decât bărbaţii. Valoarea contribuţiei se măreşte o dată cu creşterea nivelului de educaţie, probabil, şi ca o consecinţă a faptului că persoanele cu studii medii şi superioare au acces la joburi mai bine plătite.
Stimulente pe termen lung oferite angajaţilor
Primele două locuri în topul companiilor preferate pentru încheierea unui contract pentru pensia facultativă administrată privat sunt ocupate de ING, respectiv Allianz Ţiriac, atât în Bucureşti, cât şi în provincie.
„Bucureştenii care au indicat compania ING ar fi dispuşi să plătească 129,6 lei/lună, cu 11,4 lei mai mult decât media obţinută la nivelul eşantionului total utilizat pentru locuitorii Capitalei“, precizează Lăcrămioara Laura Voinea, managing director la MEDNET Marketing Research Center. „În schimb, în provincie, media contribuţiei lunare pentru aceeaşi instituţie financiară este mai mică, respectiv 88,3 lei/lună“, adaugă Lăcrămioara Laura Voinea.
ING se numără printre primii administratori de pensii facultative autorizaţi din România, cu două fonduri: ING Clasic şi ING Optim. Referitor la acest aspect, Radu Vasilescu, director general ING Fond de Pensii, explică faptul că noutatea absolută pe piaţă constă în garanţia suplimentară oferită de fondul ING Optim, respectiv, plata cel puţin a sumei contribuţiilor nete. Cu alte cuvinte, chiar şi în situaţia în care valoarea contului individual este mai mică decât totalul contribuţiilor efectuate, ca urmare a plasamentelor pe pieţele financiare, ING va returna suma contribuţiilor plătite, minus comisionul de administrare.
„Dat fiind momentul în care aceste produse au fost lansate, adică la mijlocul anului, majoritatea companiilor nu au prevăzut în buget astfel de cheltuieli, motiv pentru care piaţa totală nu a înregistrat vânzări mari. Ne aşteptăm ca, începând de anul viitor, pensiile private obligatorii, care vor fi deja pe piaţă, să reprezinte o platformă care va stimula şi vânzarea pensiilor facultative“, afirmă Radu Vasilescu.
Comparativ cu alte tipuri de stimulente ce pot fi oferite de angajator, pensiile facultative, plătite integral sau parţial de acesta, reprezintă un beneficiu pe termen lung, cu efect de motivare, recompensare şi fidelizare a angajaţilor, astfel că piaţa are un potenţial considerabil şi din această perspectivă. De altfel, din studiile realizate de MEDNET Marketing de-a lungul timpului rezultă că pensiile facultative intră în competiţie directă cu asigurările private de sănătate, fiind principalele două beneficii pentru care optează românii la locul de muncă şi pe care, mai nou, le negociază în pachetul salarial.
