Cine pierde si cine cistiga din noul sistem al contributiilor la asigurari sociale? Angajatii, angajatorii? Pensionarii? Bugetul? Tragind linie, se pare ca vor fi net i cistig doar acele institutii care platesc salarii mai mari de 28.000.000 lei.
Sa explicam. Noile cote de CAS, pentru care si-a dat acceptul si Parlamentul, au ramas stabilite la 35% i conditii normale de munca, 40% i conditii deosebite, respectiv 45% i conditii speciale. Dupa cum anuntam si i urma cu doua saptamini, acestea nu sunt cote majorate, lucru subliniat de ministrul muncii si solidaritatii sociale, Marian Sirbu: „Nu este vorba de o crestere a contributiilor la fondurile de asigurari sociale i comparatie cu cele de anul trecut. Ceea ce a fost pina acum 5% contributie pentru pensia suplimentara intra i contributia totala si ceea ce era 30% devine 35%, ceea ce era 35% devine 45%. Nu exista nici un fel de diferente itre CAS de anul trecut si cele propuse anul acesta.”
Cu totul alta este isa acum baza de impozitare. intrucit angajatul va avea de platit 11,67% din CAS, iar angajatorul, 23,3%, fata de cotele de pina acum: 5% salariatul, 30% compania.
Dar Legea nr. 19/2001 nu permite diminuarea veniturilor nete. Pe de alta parte, pentru ceea ce depaseste cuantumul a trei salarii medii brute (12 milioane lei), CAS se plafoneaza la acest nivel. De pilda, CAS datorata pentru 20 de milioane lei echivaleaza cu cea datorata pentru 12 milioane de lei.
in urma calculelor, se aproximeaza ca angajatul nu pierde nimic din noul sistem de impozitare numai daca pina acum icasa o leafa de 28 milioane lei (brut). Cu cit suma este mai mare, cu atit au mai mult de cistigat si angajatorul, si salariatul.
Cit de multe companii isi permit isa o politica salariala atit de generoasa cu aproape tot personalul? Evident, majoritatea firmelor vor plati mai scump contributiile pe salarii (nu neaparat CAS), itrucit creste baza de impozitare.
Votat de Parlament joi, 12 aprilie a.c., bugetul asigurarilor sociale de stat stabileste, atit la venituri, cit si la cheltuieli, suma de 83.476,5 miliarde lei (art. 3). Bugetul se bazeaza, drept cotizanti, pe doar 4,6 milioane de salariati, peste un milion de persoane cu activitati independente si aproximativ 400.000 de persoane angajate cu conventii civile.
„Problema de fond i legatura cu contributiile la asigurarile sociale deriva din faptul ca i Rominia sunt 6,3 milioane de pesnionari si, din pacate, numai 4,6 milioane de salariati” – a subliniat Marian Sirbu i plenul Parlamentului. Acest dezechilibru a dus la o valoare scazuta a punctului de pensie – de numai 38,5%, desi ar fi putut urca, potrivit actelor normative i vigoare, la maximum 50%. „Valoarea punctului de pensie este i strinsa dependenta cu sursele pe care bugetul le are la dispozitie. Vreau sa va spun cu toata responsabilitatea: orice modificare a acestui coeficient prin Legea bugetului de asigurari sociale poate sa puna i pericol plata pensiilor pentru cei 6,3 milioane de pensionari, la aceasta valoare a punctului de pensie prevazuta i Legea bugetului asigurarilor sociale, de 1,6 milioane lei”, a adaugat, i fata Camerelor reunite ale Parlamentului, ministrul Marian Sirbu.
Fondul de somaj conteaza pe banii RICOP
O vie disputa i timpul discutiilor pe marginea bugetului s-a iscat i legatura cu scaderea cu 7% a CAS pentru achitarea i termen. Introdusa i timpul guvernarii trecute, o asemenea facilitate a disparut la constructia noului buget. in viziunea presedintei Comisiei de munca din Senat, Simona Marinescu, stimularea la plata este „extraordinar de importanta pentru reinstaurarea disciplinei financiare. Rau-platnicii nu au patit niciodata nimic i tara asta, i timp ce aceia care platesc la timp sunt icarcati cu noi taxe”, crede senatorul PD. Smaranda Dobrescu, fost ministru al muncii, acum membru al aliantei PSDR-PDSR, a schimbat macazul: „Datoriile la bugetul asigurarilor sociale sunt atit de mari, icit este numai o prezumtie ca cei care au fost ajutati prin aceasta favorizare au platit mai bine.” Marian Sirbu, ministrul MMSS (Ministerul Muncii si Solidaridatii Sociale) a adus cifrele ca argument: „Nu sunt de acord i legatura cu marea bunastare pe care au adus-o aceste facilitati, din punctul de vedere al asigurarilor sociale. Anul trecut, chiar i perioada i care a functionat ordonanta cu facilitatea, deficitul bugetului de asigurari sociale a fost de 4.000 de miliarde lei”.
Ca o curiozitate, i constructia Fondului de somaj, Guvernul a inclus, la capitolul venituri, „donatii reprezentind cofinantarea Phare pentru anul 2001 pentru platile compensatorii, conform Memorandumului de finantare referitor la programul pentru restructurarea itreprinderilor si reconversiea profesionala RICOP” – se arata i expunerea de motive a Executivului. Reamintim ca RICOP a fost la un pas de anulare. Totusi, se pare ca programul va avea unda verde din partea Delegatiei Comisiei Europene, ceea ce iseamna ca platile compensatorii se vor acorda disponibilizatiilor RICOP. Mai exact, numai lor, itrucit pentru alte categorii, acest tip de plati nu mai exista.    

CAS iainte si dupa
Pentru un salariu brut itre 12.000.000 lei si 28.000.000 lei salariatul icaseaza mai putin (net, bani i mina).
Exemplu: la 20.000.000 lei brut, achita pina acum 5% = 1.000.000 lei, i vreme ce i noile conditii are de plata 1,4 milioane = 11,67% x 12.000.000 lei (nivelul plafonat). Prin urmare, angajatorul va fi obligat de lege sa mareasca venitul net pina la unul care sa nu-l dezavantajeze pe salariat fata de conditiile de pina acum, adica pina la minimum 28 milioane lei.

Indicatorii care stau la baza bugetului asigurarilor sociale
Numarul mediu de beneficiari
4,382 milioane pensionari
1,777 milioane pensionari agricultori
300.000 persoane cu ajutor de somaj
470.000 persoane cu alocatie de sprijin
110.000 persoane cu ajutor de integrare profesionala
Platile medii lunare
1.305.252 lei – pensia de asigurari sociale de stat
269.087 lei – pensia agricultorilor
973.000 lei – ajutorul de somaj
408.660 lei – alocatia de sprijin
525.617 lei – ajutorul de integrare profesionala
Salariul mediu brut pe economie prognozat: 4.148.653 lei/luna
Nota: La determinarea cuantumurilor medii lunare pe anul 2001 s-a plecat de la nivelul realizat i decembrie 2000 si de la masurile de protectie sociala preconizate i 2000.

Normele sunt pe drum
Consilierul MMSS, L