În fiecare an, vacanța judecătorească începe de la jumătatea lunii iulie și ține până la începutul lunii septembrie. În acest interval, instanțele judecă doar ședințele de judecată urgente care nu pot fi amânate.

Curtea Constituțională a României (CCR) a anunțat că își va întrerupe activitatea în perioada 17 iulie-8 septembrie. În această perioadă, judecătorii CCR nu desfășoară ședințe de judecată, exceptând situațiile urgente, care nu pot fi amânate.

Judecătorii CCR își vor întrerupe vacanța pentru pensiile magistraților

Se pare că judecătorii au decis că proiectul de lege privind supraimpozitarea pensiilor magistraților, recalcularea celor în plata și creșterea vârstei de pensionare pentru magistrați la 60 de ani reprezintă o situație de urgență, astfel încât acesta va fi judecat în data de 26 iulie.

„Vacanța de activitate jurisdicțională a Curții Constituționale va avea loc în perioada 17 iulie – 8 septembrie 2023. Pe perioada vacanței de activitate jurisdicționala Curtea Constituțională nu desfășoară ședințe de judecată, exceptând situațiile urgente, care nu pot fi amânate.”, a anunțat CCR.

Cu toate acestea, judecătorii CCR își vor întrerupe vacanța pentru a judeca proiectul privind pensiile magistraților. ÎCCJ a anunţat că a decis să sesizeze CCR în legătură cu modificările legii privind pensiile de serviciu şi cu legea privind cumulul pensiei cu salariul.

Astfel, în data de 26 iulie, CCR va judeca obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii privind unele măsuri pentru continuarea activității de către persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Tot în ședința din data de 26 iulie, judecătorii CCR vor judeca și obiecția de neconstituționalitate a dispozițiilor Legii pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu și a Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal, obiecție formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

ÎCCJ a sesizat CCR în legătură cu pensiile magistraților

Potrivit sesizărilor ÎCCJ, în ambele cazuri este vorba despre actele normative în întregime.

„Sesizarea de neconstituţionalitate priveşte actul normativ în întregime, reţinându-se de către Secţiile Unite atât vicii de neconstituţionalitate de natură extrinsecă, cât şi intrinsecă”, a subliniat ÎCCJ.

Sub primul aspect, a fost avută în vedere existenţa următoarelor motive de constituţionalitate extrinsecă:

  • Caracterul eterogen al legii şi nesocotirea principiului unicităţii reglementării. Încălcarea art.1 alin.(5) privind principiul legalităţii coroborat cu art.147 alin.(4) din Constituţia României referitor la caracterul obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale.
  • Încălcarea prevederilor art.75 alin.(1) cu referire la art.73 alin.(3) lit.l) din Constituţia României, prin nerespectarea ordinii de sesizare a celor două Camere ale Parlamentului.
  • Încălcarea art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie sub aspectul clarităţii şi previzibilităţii normei juridice.

Instanţa supremă a constatat și că se impune examinarea următoarelor motive de neconstituţionalitate intrinsecă:

  • Încălcarea art.124 alin.(3) prin raportare la art.1 alin.(3) şi (5) din Constituţie referitoare la independenţa justiţiei şi la statul de drept;
  • Încălcarea art.44 din Constituţie şi art.1 din Protocolul adiţional nr.1 la Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi libertăţilor fundamentale, prin dispoziţiile art.I pct.2 din Lege, cu referire la abrogarea alin.(2) al art.211 din Legea nr.303/2022 şi ale art.I pct.4 din Lege, cu referire la art.211 alin.(41) din Legea nr.303/2022;
  • Încălcarea principiului egalităţii în drepturi prevăzut de dispoziţiile art.16 coroborat cu art.53 din Constituţie;
  • Încălcarea dispoziţiilor art.1 alin.(5), art.16 alin.(1) şi art.56 alin.(2) din Constituţie prin prevederile art.XIII din Lege cu referire la art.101 din Legea nr.227/2015 privind Codul fiscal;
  • Încălcarea art.1 alin.(4) din Constituţie privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor, referitor la cooperarea loială şi respectul reciproc între autorităţile statului, inclusiv prin raportare la dispoziţiile art.147 din Constituţie.