La aproape patru ani de la lansare, pensiile facultative au doar 224.000 de clienți, iar valoarea sumelor deținute de aceștia în conturi este nesemnificativă: aproape 80 de milioane de euro. Această sumă echivalează cu mai puțin de 8% din totalul banilor acumulați în conturile participanților la pensiile private obligatorii.
Un nou tip de pensii facultative, cele ocupaționale, ar putea trezi însă interesul angajatorilor deoarece acestea pot fi un instrument de fidelizare a angajaților.
„Dreptul de proprietate asupra contribuţiilor cu care participă angajatorul în numele salariatului la un fond de pensii ocupaţionale, precum şi a rezultatelor investirii acestor contribuţii, revine salariatului după un termen de cel puţin doi ani de la aderarea la fondul de pensii, conform prevederilor contractului colectiv de muncă/protocolului şi a contractului de administrare“, scrie în proiectul de lege publicat pe site-ul Ministerului Muncii. Cu alte cuvinte, angajatorii pot stabili termene mult mai mari după care sumele acumulate în conturi le revin angajaților lor.
Pensiile facultative (Pilon III) oferite în prezent pe piața autohtonă sunt mai mult un instrument prin care se acordă bonificații angajaților și mai puțin unul de fidelizare. Aceasta, deoarece sumele plătite de companii în conturile individuale ale angajaților de pe Pilonul III devin proprietatea salariaților încă din secunda în care au fost încasate.
Pensii negociate
Între pensiile ocupaționale și cele din Pilonul III care există deja pe piață vor mai fi și alte diferențe. Cei care aderă în prezent la schemele de pensii facultative nu pot negocia condițiile propuse de administratori. Însă pot opta pentru unul din cele 13 fonduri existente pe Pilonul III.
La pensiile ocupaționale, comisioanele și rezultatele fondurilor de pensii vor putea fi negociate. „La schema ocupațională, condițiile vor fi stabilite de cine finanțează respectiva schemă (angajator) și cei cărora li se adresează schema de pensii (salariații, care sunt reprezentați prin liderii lor sau prin sindicate). Se duc cu schema și o negociază cu un administrator“, spune președintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. CSSPP va supraveghea și fondurile de pensii ocupaționale.
Din alte puncte de vedere, proiectul de lege „copiază“ reglementările de pe segmentul pensiilor facultative, care sunt deja pe piață. Câteva exemple sunt limitarea contribuțiilor la 15% din venitul participantului, angajatorul și salariatul pot împărți contribuția plătită, existența unui număr de cel puțin 100 de participanți pentru a constitui un fond de pensii ocupaționale.
Proiectul de lege propune însă comisioane mai mici la pensiile ocupaționale decât cele admise în prezent pe Pilonul III. La pensiile ocupaționale comisionul de administrare ar urma să fie de cel mult 3% din contribuțiile virate, în timp ce la Pilonul III, acesta poate ajunge la 5%. Cele mai mici taxe de administrare de pe Pilonul III sunt cele percepute de BRD Pensii – 2,95%. Nivelul maxim, de 5%, este aplicat doar de fondul administrat de Asirom-Concordia.
O altă sursă de acoperire a costurilor societăților de pensii facultative o reprezintă comisioanele aplicate la activul net al fondurilor, care poate fi de maximum 0,2% pe lună, iar acest nivel a fost preluat și în proiectul de lege pentru pensiile ocupaționale.
Costurile generate de acest comision sunt mult mai importante deoarece el se aplică lunar, iar valoarea activului net crește de la o lună la alta, dacă randamentele sunt pozitive.