Guvernele din regiune au tăiat din contribuţiile la pensiile private obligatorii pentru a salva pensiile publice. Letonia a redus şi pensiile de stat, dar e obligată de justiţie să anuleze decizia.
Criza a majorat deficitele sistemelor publice de pensii, iar această evoluţie a avut în unele ţări din regiune repercursiuni şi asupra pensiilor private obligatorii – Pilonul II. Guvernele au decis să taie din sumele care trebuiau să meargă către fondurile private de pensii pentru a păstra mai mulţi bani în sistemul public, necesar plăţii pensiilor de stat. „Criza a accentuat dezechilibrele sistemelor publice de pensii prin reducerea veniturilor, în timp ce cheltuielile s-au menţinut sau chiar au crescut“, se afirmă într-un raport al Băncii Mondiale.
În unele ţări, criza a avut efecte şi asupra pensiilor de stat, în timp ce în alte ţări sumele primite de pensionari au fost majorate. În România, punctul de pensie, în funcţie de care se calculează pensiile de stat, a crescut cu 5 % anul trecut, în timp ce contribuţiile la pensiile private obligatorii au fost menţinute la 2%, în loc să fie majorate la 2,5%. În Estonia, contribuţiile către fondurile de pensii private obligatorii au fost suspendate la mijlocul anului trecut pentru o perioadă de doi ani. În ceea ce priveşte pensiile de stat, oficialii Guvernului au dat asigurări că acestea nu vor fi reduse în acest an.
Măsuri dure
Alte ţări au încercat să diminueze sumele plătite atât pentru pensiile de stat, cât şi pentru cele private. Letonia, ţară puternic afectată de criză, a redus contribuţiile plătite fondurilor de pe Pilonul II de la 8% la 2% în 2009. În acest an, contribuţiile către fondurile de pensii private obligatorii vor fi de 4%. Guvernul leton a tăiat 10% din pensiile de stat la mijlocul anului trecut. Pensionarii au atacat decizia în instanţă, iar începând din această lună vor începe să primească pensiile reîntregite. În aprilie urmează să le fie restituite şi sumele reţinute din pensiile anterioare.
Un alt stat care a redus veniturile pensionarilor anul trecut este Ungaria, care nu mai acordă a 13-a pensie. Nu au lipsit nici măsurile care afectează fondurile de pe Pilonul II: participanţii cu vârste de peste 52 de ani şi-au putut muta banii strânşi de pe Pilonul II în sistemul public. Şi Slovenia a adoptat o prevedere similară încă de la începutul lui 2008.
Pensiile private obligatorii (Pilonul II) au fost introduse deoarece sistemele publice de pensii nu sunt sustenabile pe termen lung: numărul de angajaţi care le susţine scade, în timp ce numărul pensionarilor creşte, ca şi speranţa de viaţă a acestora, evoluţii care vor reduce în viitor puterea de cumpărare a celor care vor avea doar pensie de stat.
Pentru a asigura viitorilor pensionari venituri mai mari, statele din regiune au introdus sistemele de pensii private obligatorii, care sunt alimentate din plăţile făcute de angajaţi către sistemele publice.Fondurile private au reuşit să recupereze anul trecut o parte din pierderile raportate la sfârşitul anului trecut din cauza scăderii pieţelor de capital. Cele din Estonia au raportat un câştig mediu de 13%, după ce în 2008 au raportat o scădere medie cu 35%. În acelaşi timp, fondurile de pe Pilonul II din Ungaria au reuşit un randament mediu de 21%, după scăderea de 26% din anul precedent.
Fondurile de pensii private obligatorii din România au raportat un randament mediu de aproape 18% la sfârşitul anului trecut. În 2008, au obţinut un câştig mediu de doar 11,5%. Randamentele fondurilor autohtone nu au fost afectate de criza de pe pieţele de capital deoarece acestea şi-au început activitatea de investiţii în primăvara anului 2008. În plus, au beneficiat de derogări care le-au permis să investească în instrumente cu grad de risc scăzut. Chiar şi în prezent mai au o derogare care le permite să plaseze peste 70% din active în titluri de stat.
În România, aproape 65% din activele de pe Pilonul II sunt plasate în titluri de stat. În acţiuni sunt investiţi aproape 10% din bani. Administratorii şi-au mărit expunerea pe piaţa de capital odată cu revenirea burselor. Numărul clienţilor fondurilor de pe Pilonul II era de 4,9 milioane de persoane la sfârşitul acestui an, iar fondurile de pensii facultative aveau 187.000 de participanţi.
Criza a accentuat dezechilibrele sistemelor publice de pensii prin reducerea veniturilor, în timp ce cheltuielile s-au menţinut sau chiar au crescut.
Raport Banca Mondială
5,1 milioane de români erau clienţii unui fond de pensii private obligatorii sau facultative la sfârşitul anului trecut
