Veşti bune pentru jucătorii la bursă: sute de milioane de euro, aduse în piaţă de fondurile de pensii, vor da un nou suflu cotaţiilor.

În discuţiile cu reprezentanţii companiilor de pensii private nu lipsesc miliardele de euro aşteptate de la clienţi în următorii trei – cinci ani. Cifrele smulg un zâmbet de satisfacţie celor direct implicaţi în afacerea pensiilor, dar şi unei alte categorii de beneficiari: investitorii pe bursă. Mare parte din disponibilităţile fondurilor (până la 50%) va fi plasată în ringul bursier, putând duce la aprecierea cotaţiilor celor mai importante acţiuni listate.
„Investiţiile în acţiuni lichide şi conservatoare ar putea aduce un randament anual de 20%.

Exemplele ar veni din sectorul bancar, titluri aflate pe o tendinţă pozitivă şi destul de puţin expuse la volatilităţile pieţei“, spune Mihai Piscan, director general adjunct la Intercapital Invest. Astfel, acţiuni dintre cele mai lichide, precum cele ale SIF-urilor, băncilor BRD sau Banca Transilvania, ale societăţilor petroliere Petrom şi Rompetrol sau ale companiilor din zona farmaceutică, vor fi susţinute sau chiar ridicate de banii veniţi dinspre pensiile private. Sume importante plasate pe bursă pot accelera aprecierea titlurilor care au intrat în vizorul fondurilor.

 „Este evident că banii nou intraţi în piaţă vor susţine cotaţiile la cele mai capitalizate societăţi, fiind posibil chiar să asistăm la creşteri semnificative pe aceste titluri“, spune Paul Brendea, analist Prime Transaction. Piaţa autohtonă este una din cele mai scumpe din regiune (din perspectiva indicatorului preţ/câştig per acţiune – P/E, de exemplu). Cu toate acestea, cererea mare şi evoluţia ascendentă a leului faţă de valute atrag încă investiţiile străinilor. „Acelaşi lucru se poate spune şi despre piaţa imobiliară, care, în ciuda indicatorilor de supraevaluare a preţului pe metru pătrat, continuă să urce. Motivul este simplu: cererea devansează cu mult oferta şi sunt prea puţini emitenţi. În acest moment, subevaluate ar mai putea fi acţiuni de pe Rasdaq şi poate SIF-urile“, adaugă Piscan.

Pe de altă parte, intrări masive de capital vor fi de natură să crescă lichiditatea pieţei autohtone de capital, să îi asigure o volatilitate mai redusă şi, implicit, să contribuie la o tendinţă pozitivă a pieţei. Paul Brendea explică traseul banilor între fondurile de pensii şi bursă: „Practic, oamenii vor finanţa economia. Banii lor vor merge din conturile fondurilor în conturile companiilor care se vor lista sau la cele care vor opera majorări de capital. Şi dacă totul merge bine, societăţile vor înregistra profit, acţiunile lor vor creşte şi, odată cu ele, vor creşte şi fondurile de pensii. Banii multiplicaţi se vor întoarce în buzunarele oamenilor“. 

Nerăbdare
«E posibil să asistăm la un efect de anticipare. Unii investitori s-ar putea îndrepta spre acţiunile lichide imediat ce apar primele semnale clare privind intrarea în piaţă a unui fond sau a altuia.»
Paul Brendea, analist la SSIF Prime Transaction

Debut timid

«În acest an, nu mă aştept la investiţii pe piaţa de capital din partea fondurilor, însă, treptat, în următorii ani, s-ar putea atrage însumat cam 200 milioane de euro din partea fondurilor de pensii autohtone.»
Mihai Piscan, director general adjunct la Intercapital Invest