Prima rectificare bugetară pune Guvernul în faţa unei probleme: trebuie să plătească pensii mai mari şi ajutoare pentru un număr dublu de şomeri din încasări tot mai mici. La sfârşitul primului trimestru din 2009, Guvernul face prima rectificare „de criză“. Motivele ţin de schimbarea radicală a indicatorilor macroeconomici pe care este fundamentat bugetul, aşa cum a rezultat din discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Creşterea economică va f
Prima rectificare bugetară pune Guvernul în faţa unei probleme: trebuie să plătească pensii mai mari şi ajutoare pentru un număr dublu de şomeri din încasări tot mai mici.
La sfârşitul primului trimestru din 2009, Guvernul face prima rectificare „de criză“. Motivele ţin de schimbarea radicală a indicatorilor macroeconomici pe care este fundamentat bugetul, aşa cum a rezultat din discuţiile cu Fondul Monetar Internaţional (FMI). Creşterea economică va fi negativă (-4%), în timp ce Guvernul estimase +2,5%, iar deficitul bugetar va fi de 4,6% din PIB, în loc de 2%. Potrivit celor mai recente prognoze, produsul intern brut de anul acesta va fi de 531 miliarde de lei. În consecinţă, veniturile şi cheltuielile trebuie reevaluate în funcţie de noile date, iar ajustarea bugetară trebuie să ţină cont şi de recomandările FMI. Din acest motiv, principalele capitole de cheltuieli care urmează să fie diminuate sunt cele de salarii, bunuri şi servicii.
Disponibilizările afectează încasarea contribuţiilor sociale
Veniturile bugetului consolidat vor scădea, ca urmare a încetinirii activităţii economice, cu 18,8 miliarde de lei, iar cheltuielile vor fi mai mici cu 6,2 miliarde de lei. Aproape toate ministerele vor avea bugete diminuate în urma rectificării. Cele mai însemnate sume vor fi tăiate de la Agricultură (2 miliarde de lei), Apărare (696 milioane de lei), Educaţie (676 milioane de lei) şi Mediu (757 milioane de lei).
Pe măsură ce cheltuielile bugetului de stat sunt reduse (pentru că bugetele ministerelor sunt componente ale bugetului de stat) cresc sumele alocate suplimentar bugetului de pensii şi celui de şomaj. Majorarea pensiilor din ultimii doi ani şi funcţionarea tot mai defectuoasă a sistemului public, din cauza reducerii numărului de contributori, a dus la apariţia unui cerc vicios, agravat de efectele crizei economice. Atât sistemul public de pensii, cât şi cel de şomaj depind de contribuţiile plătite de salariaţi şi patroni. Sumele virate la stat se reduc însă, în condiţiile în care criza obligă tot mai multe firme să renunţe la o parte din angajaţi.
Nici decizia Guvernului, de la începutul acestui an de a mări contribuţiile de asigurări sociale cu 3,8% nu a crescut veniturile bugetului de pensii comparativ cu anul trecut. Datele Ministerului de Finanţe indică o realizare în primul trimestru a încasărilor acestui buget la acelaşi nivel ca în 2008. În acelaşi timp, Finanţele se aşteaptă la o reducere, pe întregul an, a veniturilor din aceste contribuţii cu 1,5 miliarde de lei comparativ cu programul propus în ianuarie. Pe de altă parte, disponibilizările determină creşterea numărului de şomeri care trebuie sprinjiniţi financiar. Potrivit celor mai recente estimări ale Ministerului Muncii, numărul de şomeri se va dubla în 2009 faţă de 2008. Evoluţiile de pe piaţa muncii se reflectă în proiectul de rectificare bugetară, unde este prevăzută o suplimentare a cheltuielilor fondului de şomaj cu 328 milioane de lei şi a celui de pensii cu 1,34 miliarde de lei. Suma va fi transferată de la bugetul de stat, ceea ce demonstrează că sistemul de pensii nu se mai poate autofinanţa ca în anii trecuţi.
Soluţia clasică a Guvernului: mai multe taxe
Odată cu rectificarea, Guvernul speră să obţină disciplină în cheltuirea banilor publici. Prin actul normativ de modificare a bugetului sunt aplicate restricţii pentru ocuparea posturilor vacante din administraţia publică, este impusă reorganizarea ministerelor, astfel încât să fie diminuate cheltuielile de personal, şi sunt interzise achiziţiile de autoturisme, mobilier şi aparatură.
Tichetele cadou şi cele de vacanţă nu vor fi distribuite în acest an, potrivit aceluiaşi proiect. Măsuri similare au mai fost adoptate, an de an în ultimul deceniu, însă impactul n-a fost cel scontat, întrucât multe instituţii au reuşit pe parcursul anului să obţină derogări de la restricţiile generale.
În cele din urmă, Guvernul va miza pe creşterea încasărilor în primul rând printr-o impozitare mai dură a companiilor şi a propus deja aplicarea unui impozit forfetar calculat funcţie de cifra de afaceri.
4,6% este noua ţintă de deficit al bugetului general consolidat, după prima rectificare din acest an, cauzată în primul rând de o reevaluare împreumă cu FMI a cadrului macroeconomic
Efectele rectificării
18,8 miliarde de lei va fi suma cu care va fi diminuat nivelul programat al veniturilor bugetului general consolidat pentru anul 2009, în timp ce cheltuielile vor scădea cu 6,2 miliarde de lei.
438 milioane de lei este suma cu care va fi majorat deficitul fondului de şomaj de la numai circa zece milioane de lei înainte de rectificare.
1,3 miliarde de lei este suma care va fi transferată în acest an de la bugetul de stat la bugetul de pensii deoarece scăderea încasărilor din contribuţiile de asigurări va fi de 1,5 miliarde de lei.
2 miliarde de lei este suma care va fi tăiată de la Ministerului Agriculturii. Şi Educaţia, Apărarea şi Mediul vor avea bugete mai mici în 2009.