Gheorghe Bălășoiu este fost procuror și fost comandat de penitenciar. El s-a pensionat în anul 2005 și astăzi încasează LUNAR 56.800 lei brut, adică aproximativ 12.000 de euro. Din această sumă, 53.200 de lei este suportată de la bugetul de stat, adică din taxele și impozitele plătite de orice salariat sau firmă. Dacă s-ar ține cont de contribuția sa la bugetul asigurărilor sociale, atunci el ar avea dreptul la doar 3.600 lei pe lună brut. Dar legile votate de Parlament îi dau cu peste 11.000 de euro în plus, bani plătiți din contribuțiile altor categorii sociale.
De ce s-a ajuns la aceste anomalii? De ce Gheorghe Bălășoiu, fost magistrat este mai special decât Alexandru Oproiu, medic de renume mondial?
Am întrebat Ministerul Muncii și Protecției Sociale, condus de Lia Olguța Vasilescu și astfel am afat și că cele mai mari pensii din România nu le încasează membrii corpului diplomatic, nici măcar personalul aeronautic sau navigant, ci PROCURORII și JUDECĂTORII. De ce? Iată explicațiile mai jos.
Câte categorii de pensii speciale există astăzi în România?
Ceea ce dvs. denumiti „pensii speciale” reprezintă pensii de serviciu, neintegrate sistemului public de pensii și care sunt reglementate prin legi speciale, inițiate de Parlamentul României și nu de MMJS; aceste categorii de pensii sunt gestionate de casele sectoriale de pensii ale ministerelor și/sau instituțiilor de resort (de ex. Casa de Pensii a MAI, cea a MApN, SRI).
Precizăm totuși că, există și pensii de serviciu reglementate prin legi speciale, precum cele ale membrilor Corpului diplomatic și consular, funcționarilor publici parlamentari, personalului aeronautic civil, procurorilor și judecătorilor, personalului auxiliar al instanțelor și parchetelor și beneficiarilor Curții de Conturi sunt gestionate de Casa Națională de Pensii Publice organ de specialitate al administraţiei publice centrale, aflată sub autoritatea Ministerului Muncii și Justiției Sociale
Precizăm că legile cu caracter special în temeiul cărora se stabilesc pensiile de serviciu sunt:
- Legea nr.216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României;
- Legea nr.215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr.7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar;
- Legea nr.83/2015 pentru completarea Legii nr.223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România;
- Lege nr.303/2004 – privind statutul procurorilor și judecătorilor;
- Legea nr.130/2015 pentru completarea Legii nr.567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor;
- Legea nr.7/2016 si Decizia CCR 297/2012 – pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curții de Conturi
Cât plătim pentru PENSII SPECIALE
9% Pensiile reglementate în baza unor legi speciale și care sunt suportate din bugetul CNPP reprezintă 9% din suma achitată de către această instituție. Pentru anul 2018, din totalul prestațiilor suportate din bugetul de stat (pensiile de serviciu a căror stabilire și plată se face prin casele teritoriale de pensii – CNPP), valoarea estimată a pensiilor de serviciu este de aproximativ 9%.
Câți bani de la bugetul de stat se duc pe PENSII
Facem mențiunea că plata pensiilor de serviciu se realizează atât din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), cât și din Bugetul de Stat (BS), astfel: pentru partea din pensie aferentă sistemului public de pensii (calculată pe baza punctajului mediu anual) plata se realizează din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat, iar diferența dintre pensia de serviciu și pensia aferentă din sistemul public de pensii se realizează din Bugetul de Stat.
Informațiile nu cuprind sistemele neintegrate sistemului public de pensii: sistemele proprii de asigurări sociale ale cultelor recunoscute de lege, sistemul de pensii al avocaților, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Administrației și Internelor, a Ministerului Apărării Naționale, respectiv a Serviciului Român de Informații.
În luna ianuarie 2018 valoarea pensiilor de serviciu achitate din bugetul de stat a fost de 67.815.000 lei și în luna iunie 2018 aceasta a fost de 83.906.000 lei.
PENSIILE MEDII ÎNCASATE DE CEI CONSIDERAȚI SPECIALI DE PARLAMENTUL ROMÂNIEI
Legea nr. 303/2004, privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, gestionată de Ministerul Justiției, reprezintă cadrul de legal de instituire a pensiei de serviciu pentru personalul care face obiectul acestui act normativ.De ce există aceste pensii speciale? De ce de exemplu un judecător primește o pensie specială și de ce un chirurg nu? De ce nu încasează toată lumea pe baza cotizării?
Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puţin 25 de ani în funcţia de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona la cerere şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.
În ceea ce privește implementarea Legii nr. 303/2004 republicată, cu modificările și completările ulterioare, competența Casei Naţionale de Pensii Publice, prin intermediul caselor teritoriale de pensii, este aceea de a efectua operațiunile de stabilire și plată a pensiilor de serviciu.
Ministerul Justiției are rolul de a reglementa cadrul normativ şi instituțional al sistemului judiciar iar propunerile de modificare a Legii nr. 303/2004, din perspectiva reglementărilor ce vizează pensiile de serviciu pot fi inițiate de acest minister.
Cum s-a ajuns la un dezechilibru masiv între pensii? Procuror 10.000 de lei, profesor 1300 lei de exemplu?
Situația actuală privind nivelul pensiilor este rezultatul aplicării unor legi care au fost de-a lungul timpului votate de Parlament. Precizăm că Guvernul pune în executare deciziile luate și votate în Parlament, unica autoritate legiuitoare a ţării.
NOUA FORMULĂ DE CALCUL A PENSIEI
Proiectul noii legi a pensiilor din sistemul public este în faza finală de elaborare și urmează să fie publicat în dezbatere publică în perioada următoare.
Conform Programului de guvernare, valorile punctului de pensie sunt următoarele:
a) la data de 1 octombrie 2019 – 1.265 lei;
b) la data de 1 octombrie 2020 – 1.775 lei;
Pensia din sistemul public de pensii se determină în raport de stagiul de cotizare și de veniturile realizate. Stagiul de cotizare este definit ca fiind perioada de timp pentru care s-au datorat contribuții de asigurări sociale la sistemul public de pensii, precum şi cea pentru care asigurații cu contract de asigurare socială au datorat şi plătit contribuţii de asigurări sociale la sistemul public de pensii.
Prin urmare, contribuția este la Bugetul asigurărilor sociale de stat, nu la Bugetul de stat.
În prezent, stagiul minim de cotizare este de 15 ani potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Proiectul noii legi a pensiilor va menține prevederea privind stagiul minim de cotizare la BASS.
PENSIA MINIMĂ GARANTATĂ DE STAT
Precizăm că în prezent nu există pensii care să fie la nivelul a 10 euro și vă reamintim că începând cu data de 1 iulie 2018 indemnizația socială pentru pensionari (pensia minimă garantată în plată) este de 640 lei. În ceea ce privește un proiect de lege care să elimine disproporțiile existente între diferite categorii profesionale, vă amintim că pensiile de serviciu nu sunt integrate sistemului public de pensii și sunt reglementate prin legi speciale, inițiate de Parlamentul României și nu de MMJS.
