El a subliniat nevoia de modernizare a armatei americane deoarece "avantajul competitiv s-a diminuat în toate domeniile – aerian, terestru, maritim, spaţial şi cibernetic – şi nu încetează să se diminueze". 

Preşedintele american, Donald Trump, a prezentat luna trecută noua sa "Strategie de securitate naţională", iar documentul semnat de Mattis este declinarea militară a acesteia. Trump sublinia atunci că "puteri rivale, Rusia şi China, încearcă să pună sub semnul întrebării influenţa, valorile şi bogăţia Americii". 

Noua strategie americană de apărare, prima din ultimii 10 ani, "recunoaşte că Rusia şi China în special au lucrat asiduu de mai mulţi ani pentru a-şi dezvolta capacităţile militare", a explicat presei subsecretarul Apărării însărcinat cu strategia, Elbridge Colby, remarcând că, în acest timp, Statele Unite s-au consacrat "luptei contra terorismului şi a statelor paria". 

Conform Agerpres, documentul, de aproximativ 50 de pagini, din care Pentagonul a făcut public doar un rezumat de zece pagini, acuză China că a folosit "tactici economice prădătoare pentru a-şi intimida vecinii, în timp ce militariza Marea Chinei". 

Cât priveşte Rusia, aceasta este denunţată pentru că a "încălcat frontierele ţărilor vecine", o aluzie la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Moscova, în 2014, urmată de războiul din estul Ucrainei. 

AFP notează că aceste acuzaţii riscă să provoace din nou puternice reacţii din partea Moscovei şi a Beijingului, care au denunţat în decembrie caracterul "imperialist" şi "mentalitatea de Război Rece" a strategiei naţionale a lui Donald Trump. 

Totuşi, a subliniat Colby, "nu este vorba de o strategie de confruntare, ci de o strategie care recunoaşte realitatea unei concurenţe" militare sporite din partea acestor două mari puteri. 

Iranul şi Coreea de Nord, plasate de Washington în categoria statelor"paria", "destabilizează regiunile lor încercând să obţină arma nucleară şi susţinând terorismul", a precizat acesta. Dar lupta contra terorismului, deşi rămâne "importantă", nu mai este prioritatea. 

Pentru a răspunde acestui mediu mai nesigur, Statele Unite au decis să fie mai puţin previzibile şi mai puţin rigide. 

"Schimbând postura forţelor noastre, vom da prioritate pregătirii de luptă în conflicte majore, ceea ce ne va face strategic previzibili pentru aliaţii noştri, dar operaţional imprevizibili pentru toţi adversarii", a indicat secretarul american al Apărării, Jim Mattis. 

În plus, Washingtonul încearcă să obţină de la aliaţi o mai bună "împărţire a poverii", potrivit documentului, care propune întărirea NATO. "Aşteptăm de la aliaţii noştri europeni să-şi respecte promisiunea de a creşte bugetele lor de apărare şi de modernizare pentru a întări alianţa în faţa grijilor comune de securitate", a precizat Mattis. 

Întrebat pe acest subiect, el a arătat că a fost "încurajat" de primele răspunsuri ale aliaţilor. "Merge mai bine decât mă aşteptam", a declarat şeful Pentagonului. 

Ministrul american al Apărării a subliniat că, pentru o mai bună cooperare, Pentagonul trebuie să înveţe "nu doar să asculte", ci şi să "se lase convins" de aliaţii săi. 

Noua strategie militară americană nu menţionează absolut nimic despre schimbările climatice, pe care predecesorul lui Donald Trump, Barack Obama, le considera o veritabilă miză pentru securitatea naţională.