Punerea sa sub acuzare pentru „declarații false cu bună știință” privind alegerile pune SUA pe o cale extrem de periculoasă, arată un comentariu publicat de Jonathan Turley în USA Today.

”Jack Smith Smith va încerca să incrimineze afirmațiile politice false făcute de Donald Trump. Pentru a-l înfunda pe Trump, el va trebui să treacă cu buldozerul peste Primul Amendament și o serie de cauze ale Curții Supreme. De aceea, această ultimă punere sub acuzare a lui Trump nu este doar greșită. Este nesăbuită”, scrie Jonathan Turley.

Împotriva lui Trump a fost instrumentat un dosar de 45 de pagini în care fostul președinte este acuzat de conspirație împotriva statului, în încercarea de a rămâne președinte, după ce a pierdut alegerile din noiembrie 2020. Cazul este condus de un procuror special numit imediat după insurecția de la Congres, din ianuarie 2021.

Eviscerează libertatea de exprimare, permițând guvernului să-i aresteze pe cei acuzați de dezinformare Turley spune că ”procurorul Jack Smith a făcut istorie. Și nu este vorba doar acuzarea federală a unui fost președinte. Smith a făcut asta deja în iunie, acuzându-l pe Donald Trump că a manipulat greșit documente clasificate”. Smith și echipa sa au făcut istorie în modul cel mai grav, încercând să incrimineze pe deplin dezinformarea, solicitând încarcerarea unui politician pe baza unor afirmații false, făcute în timpul și după alegerile din SUA.

Și, după cum era de așteptat, acuzațiile lui Smith au fost întâmpinate cu un nivel de extaz care poate fi considerat indecent. Actul de punere sub acuzare de 45 de pagini (pdf) îl acuză pe Trump de o presupusă ”conspirație” implicând eforturile sale de a contesta rezultatele alegerilor din 2020. Acest rechizitoriu a fost comparat de unii cu un moment crucial, care pune capăt segregării în Statele Unite.

Ura față de Trump este atât de mare, încât experții juridici de stânga au ignorat implicațiile înfricoșătoare ale acestui rechizitoriu. Această plângere se bazează în mare parte pe declarații care sunt protejate de Primul Amendament. Practic, eviscerează libertatea de exprimare, permițând guvernului să-i aresteze pe cei care sunt acuzați de dezinformare în alegeri”, subliniază autorul.

Curtea Supremă s-a pronunțat asupra minciunilor legate de alegeri

Turley continuă: În decizia Statelor Unite împotriva lui Alvarez, din 2012, Curtea Supremă a susținut cu 6 voturi contra 3 că este neconstituțional să incriminăm minciunile într-un caz care implică un politician care a mințit cu privire la decorațiile militare.

Curtea a avertizat că o astfel de incriminare „ar da guvernului o putere uriașă de a cenzura. Doar ideea exercitării acestei puteri provoacă un fior pe șira spinării, iar Primul Amendament nu permite ca libertatea de exprimare și de gândire să fie cenzurată. Acest precedent nu l-a descurajat deloc pe Smith.

Acest rechizitoriu amintește de cazul împotriva fostului guvernator al Virginiei, Bob McDonnell. Condamnarea sa pentru 11 acuzații de corupție a fost anulată în unanimitate de Curtea Supremă, în 2016, judecătorul John Roberts spunând că procurorii federali s-au bazat pe o definiție „nelimitată” a acțiunilor care ar putea declanșa acuzații penale împotriva liderilor politici.

Smith îl acuză pe Trump că a dat crezare avocaților

Smith nu se dezminte deloc în decizia de punere sub acuzare a lui Trump, inclusiv prin detalierea discursului său din 6 ianuarie 2021, înainte de revoltă, omițând însă să spună că Trump le-a cerut susținătorilor să meargă la Capitoliu pentru a protesta „pașnic”. Smith a procedat la acuzarea lui Trump pe motiv că a făcut „declarații false cu bună știință”. Cu privire la afirmațiile electorale, Smith declară că Trump „știa că acestea sunt false”, deoarece a fost „anunțat în mod repetat că afirmațiile sale sunt neadevărate”.

Problema este că Trump avea avocați și alții consilieri care îi spuneau că afirmațiile sunt adevărate. Smith îl acuză pe Trump că a dat crezare avocaților. Da, Trump a greșit în privința alegerilor din 2020, dar asta nu înseamnă că a încălcat legea. Deși eu însumi am criticat discursul lui Trump din 6 ianuarie și teoria lui privind alegerile, cu siguranță asta nu este o crimă. Dacă luați un pix roșu și subliniați pasajele privind libertatea de exprimare din acest rechizitoriu, totul se va reduce la un haiku virtual. Mai mult, dacă recunoașteți că Trump a crezut că alegerile au fost furate, acuzația se năruie.

Smith a mai remarcat că Trump a făcut afirmații false împotriva acurateței aparatelor de vot. În 2021, avocații democrați au susținut că mii de voturi ar fi putut fi schimbate de aparatele de vot din New York. A fost și asta o infracțiune de dezinformare? Și cum demonstrezi legal că Trump nu a crezut că afirmațiile sale sunt false? Și chiar dacă se va putea dovedi că Trump a mințit, cum se va face distincția legală a minciunilor sale față de minciunile pe care le-au spus alți lideri politici de-a lungul anilor?

În politică, a face o declarație falsă devine deja comportament criminal? Acestea sunt întrebările la care Smith și echipa sa trebuie să răspundă în instanță și cele pe care echipa de apărare a lui Trump ar putea să le ridice.