Laszlo Borbely, secretar de stat, sustine ca in anul 2000 se va demara constructia a 1.000 de apartamente, aproximativ 400 in Bucuresti si restul in tara, acolo unde sunt cele mai multe cereri, dar si proiecte fezabile din punctul de vedere al Ministerului Lucrarilor Publice si Administrarii Teritoriului (MLPAT). In primele luni ale anului, vor incepe discutiile concrete cu potentialii beneficiari. Atunci, celor care sunt primii pe liste li se va oferi posibilitatea sa-si aleaga tipul de casa, in functie de terenurile existente si de locul pe care-l ocupa pe lista. Cei pretentiosi vor fi sfatuiti sa mai astepte (mult timp, se pare, pentru ca, in urma lor, pe liste vor sta la rand alti 15.000 de solicitanti, iar in primavara se anunta alt val de inscrieri).
Numai unul din 16 cetateni declarati solvabili are posibilitatea de a semna un contract in acest an, potrivit datelor furnizate de MLPAT. Prioritate au tinerii, 80% din fonduri fiind alocate pentru cererea ce vine din partea tinerilor casatoriti, afirma secretarul de stat.
Trierea celor care isi pot construi sau cumpara o locuinta prin ANL a inceput inca din toamna. Atunci agentia a selectat 28.271 de cereri pentru construire sau cumparare de case prin ANL, mult mai putine decat se estimase initial. Nici depunatorii cererilor nu au mers pana la capat. Doar circa doua treimi dintre ei (18.684 de persoane) au fost pregatiti pentru a sustine material cererea si s-au prezentat la banca pentru le fi analizata situatia financiara. Din cei ramasi, 16.219 de solicitanti au obtinut certificatele de solvabilitate, aproape jumatate din cei care initial isi anuntasera intentia de a lucra cu ANL.
Acest fapt demonstreaza ca foarte putini romani sunt pregatiti sa se angajeze la plata unui credit ipotecar cu o rata si o dobanda calculate in valuta, in conditiile actuale ale economiei romanesti. Putini indraznesc sa-si faca planuri pe o durata atat de mare (10-20 de ani), ceea ce nu inseamna ca nu au nevoie de casa. Este stiut ca la ora actuala, in Romania, deficitul de locuinte se cifreaza la circa un milion de unitati locative.
Conform declaratiilor domnului Laszlo Borbely, la aceasta data finantarea ANL are la baza numai alocatiile bugetare din ultimii doi ani, 1998 si 1999, mai precis, 85 miliarde de lei. Fondurile existente vor fi folosite in acest an, destinatia lor fiind deja stabilita: 20 miliarde pentru achizitionarea de case de pe piata libera si 65 miliarde pentru construirea de locuinte prin ANL. In primul caz, pentru cumparare, se va proceda aproape la fel ca acum patru ani, cand s-au acordat creditele prin CEC: solicitantii care vor intruni un punctaj bun si care vor primi unda verde din partea ANL isi vor cauta singuri o locuinta (de tipul celei pentru care au optat in formularele trimise agentiei), pe care o vor achita cu banii de la ANL, urmand a-i restitui in rate. Diferenta fata de 1996 este ca pentru aceste credite nu se vor acorda subventii, iar ratele si dobanda nu vor fi in lei, ci in valuta (dobanda practicata de agentie va fi ceva mai scazuta decat pe piata, de 6-7% la credite calculate in euro). Nu se stie inca numarul celor care vor avea acces la aceste credite.
ANL are bani putini
In cel de-al doilea caz, pentru constructie, procedura este mai anevoiasa si trebuie asteptat pana cand vor fi alesi antreprenorii si tipurile de case, pana cand vor fi organizate licitatiile si se va sti precis ce se poate construi pe terenurile puse la dispozitie de primarii. Suma de 65 miliarde pe care-o are acum ANL este insa insuficienta pentru locuintele pe care si le propune sa le construiasca in acest an. Calculat la un credit mediu de 200 milioane de lei, din 65 miliarde de lei se pot acoperi costurile a cel mult 325 de case, nu 1.000 cat si-a propus MLPAT. Laszlo Borbely este optimist si sustine ca pentru acest an MLPAT a cerut o alocatie mult mai mare de la buget, de 300 miliarde de lei, destinati ANL, iar spre sfarsitul anului, agentia va emite obligatiuni care sa rotunjeasca, la randul lor, bugetul agentiei. Laszlo Borbely mai sustine ca actualul cabinet sprijina constructia de locuinte si ca este de asteptat ca alocatiile sa fie aprobate in aceasta formula; in ceea ce priveste emisiunile de obligatiuni care vor aparea, ele vor avea dobanda avantajoasa si o piata asigurata (cateva fonduri si-au aratat interesul inca de anul trecut). Directorul Departamentului de Organizare si Administratie al ANL, Alexandru Dobre, este si mai larg la punga: crede ca in acest an se vor semna contracte pentru circa 3.000-3.500 de credite, ce vor avea la baza surse misterioase, atrase de ANL.
Dupa parerea sa, se vor putea contracta case chiar prin creditul extern ce va fi licitat in luna februarie. Alexandru Dobre afirma ca, in curand, se va mai face o transa de inscrieri pe lista ANL, pentru cei care au ratat-o pe prima. De parca cei 16.000 cati au certificatele de „solvabili” in buzunare si asteapta pe liste n-ar fi deajuns.
Cum 2000 este un an electoral, totul este posibil. Sa ne amintim ca 1996 a fost singurul an in care s-au dat credite prin CEC si se poate ca 2000 sa fie anul ANL. Exista totusi o rezerva: cum va primi ANL o alocatie de sase ori mai mare decat cele din 1998 si 1999 adunate, acum, cand Guvernul si FMI au anuntat un „buget rationalizat”?
La capitolul credite ipotecare, tarile invecinate ne-au luat-o cu mult inainte. Secretarul de stat Laszlo Borbely considera ca nu putem sa le ajungem pana cand, in Romania, rata inflatiei nu va cobori la 10-15%.
Cel mai avansat sistem in domeniu din Europa de Est este cel din Polonia. Aici primele credite s-au dat inca din 1993, si la ora actuala 50 de banci acorda astfel de imprumuturi. Laszlo Borbely este impresionat de legislatia pentru titlurile de credit ipotecar, bine pusa la punct. In Polonia s-au acordat in ultimii doi ani, in medie, cate 20.000-30.000 de credite, iar pentru acest an, s-a propus sa rezolve circa 55.000 de solicitari.