Bruxelles-ul are în vedere o consolidare a dreptului penal în vederea clarificării unor infracţiuni cum ar fi deturnarea de fonduri sau abuzul de putere, deoarece definiţiile acestora variază de la un stat la altul.       
 
Comisia Europeană intenţionează să promoveze o propunere privind asistenţa administrativă reciprocă pentru protejarea intereselor financiare ale UE. Concret, se doreşte realizarea unui schimb de informaţii extins între autorităţile implicate în domeniu – poliţia, serviciile vamale, autorităţile fiscale şi cele judiciare – în scopul eficientizării luptei antifraudă.       

De asemenea, executivul comunitar urmăreşte întărirea capacităţilor Oficiului European de Luptă Antifraudă (OLAF), dar şi a Eurojust.  În plus, Uniunea Europeană va examina modul în care un parchet european specializat ar putea aplica norme comune în privinţa infracţiunilor de fraudă, dar şi a altora care implică fonduri europene.         
 
În prezent, legislaţia în domeniu diferă de la stat la stat, iar autorităţile nu pot asigura o protecţie eficientă a fondurilor europene împotriva actelor de fraudă sau de corupţie.
 
OLAF, Eurojust, precum şi organele de cercetare naţionale încearcă să combată aceste infracţiuni, dar demersurile lor sunt zădărnicite de unele obstacole juridice şi practice cum ar fi restricţiile de competenţă.
 
Astfel, din anul 2000, dintr-un total de 647 de cazuri trimise de OLAF, procurorii din statele UE au respins fără un motiv anume 93, în timp ce 178 au fost respinse din motive discreţionare.