O colaborare internaţională pentru a obţine implicarea substanţială a tuturor ţărilor participante şi mai multe investiţii în tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon sunt necesare pentru a atenua o criză mult mai mare decât cea a creditelor, conchid patru marcanţi directori executivi ai unor companii internaţionale, într-o analiză publicată de către Consiliul de Mediu din Copenhaga.

„Măsurile luate ca răspuns la criza financiara au arătat că este posibilă o reacţie îndrăzneaţă şi coordonată pe plan internaţional, la o problemă globală”, spun Samuel A. DiPiazza Jr. Director Executiv al PricewaterhouseCoopers International Limited, James E. Rogers, Director Executiv al Duke Energy, Anders Eldrup, Director Executiv al DONG Energy şi Rob Morrison, Preşedintele CLSA din regiunea Asia-Pacific.

Impactul crizei financiare, inclusiv semnalele de alarmă ignorate in trecut, arată riscurile şi pericolele lipsei de acţiune. Studiile arată că posibilul impact al schimbărilor climatice ar putea reduce în mod semnificativ consumul la nivel mondial. În acelaşi timp, o reacţie rapidă, ale cărei costuri ar reprezenta 1% din PIB, ar putea reduce substanţial riscul unor repercusiuni mai grave. Măsuri de criză la nivel mondial, pe măsura celor decise la Summit-ul G20 din Washington la jumătatea lunii trecute sunt necesare, pentru a rezolva problema accelerării încălzirii globale şi a costurilor economice asociate acesteia.

Autorii studiului îndeamnă liderii mondiali să stabilească un preţ pentru emisiile de gaze cu efect de seră şi solicită de asemenea:

– reglementari eficiente privind emisiile de carbon, care să includă mai multe sectoare de activitate şi ţări, mai bine conectate şi mai ambiţioase în ceea ce priveşte stabilirea de reduceri mai substanţiale şi de durată ale emisiilor;
– completarea de către guverne a măsurilor generate de piaţă cu reglementări, cum ar fi norme privind eficienta energetica în transport şi sectorul locuinţelor şi încurajarea unor practici durabile;
– mai multe investiţii guvernamentale directe, prin parteneriate public-privat care să susţină dezvoltarea, prezentarea şi apoi introducerea tehnologiilor ecologice, ca de exemplu captarea şi depozitarea carbonului.

Valentin Durigu, Senior Manager în cadrul Departamentului de impozite şi taxe indirecte, PricewaterhouseCoopers România spune că „România este pe drumul cel bun, fiind co-semnatară a Protocolului Kyoto, şi urmează paşii necesari pentru  a-şi îndeplini angajamentele asumate prin acest protocol.

Sursa: PwC