Pentru că forţa de muncă locală este deficitară şi slab pregătită, reţeaua internaţională de formare profesională WiFi este gata să lanseze cursuri de perfecţionare pentru personalul celor 4.500 de companii austriece din România. Primul pas pe care Institutul de promovare economică al Camerei de Comerţ din Austria (WiFi) îl face în România urmăreşte să atragă cursanţi pe care să-i pregătească în domenii variate: marketing, management, business şi logistică. D
Pentru că forţa de muncă locală este deficitară şi slab pregătită, reţeaua internaţională de formare profesională WiFi este gata să lanseze cursuri de perfecţionare pentru personalul celor 4.500 de companii austriece din România.
Primul pas pe care Institutul de promovare economică al Camerei de Comerţ din Austria (WiFi) îl face în România urmăreşte să atragă cursanţi pe care să-i pregătească în domenii variate: marketing, management, business şi logistică. Dar până să-i primească pe primii cursanţi „în bănci“, WiFi România va specializa traineri după standardele austriece. Începând cu luna mai, vor fi pregătite 12 persoane, în câte două domenii, selecţionate din rândul formatorilor-manageri pentru învăţământul preuniversitar şi care sunt autorizaţi de Universitatea Oxford (Anglia) şi Ministerul Educaţiei din România. Costurile suportate de WiFi România pentru formarea celor 12 traineri se ridică la 12.000 de euro (perioada de pregătire variază între cinci şi zece zile).
În luna iunie se preconizează inaugurarea cursurilor propriu-zise pentru domeniile amintite. Până atunci, WiFi îşi va promova ofertele de pregătire în rândul companiilor locale. Sunt vizate firme austriece ce operează în ţara noastră, mai cu seamă instituţiile financiar-bancare. Şcolarizarea la WiFi va fi suportată de companii care vor putea să acceseze, cu ajutorul austriecilor, şi fonduri UE. „Din calculele noastre, în măsura în care se atinge masa critică de 12-15 persoane la un curs, preţurile practicate de WiFi nu vor întrece cu mult preţurile de pe piaţa autohtonă de profil“, spune Dragoş Florescu, directorul general Formenerg, firma parteneră a WiFi România. Institutul şi-a inaugurat un centru de training în cooperare cu alte două companii locale de formare profesională, Euroaptitudini şi Formenerg.
Oferta de cursuri se adresează în aceeaşi măsură antreprenorilor, managerilor pe toate nivelurile, dar şi angajaţilor fără funcţie de conducere. „Vom oferi o gamă largă de cursuri pentru toate categoriile de angajaţi, de la mistrie până la management de top“, declară Paul Angeli, directorul general al WiFi România. Cu alte cuvinte, pe măsură ce WiFi îşi va consolida operaţiunile pe plan local, va pregăti atât specialişti cu pregătire superioară, cât şi muncitori necalificaţi.
Criză de personal calificat în multe domenii
În prezent, conform Ambasadei Austriei la Bucureşti, există în România aproximativ 4.500 de companii cu capital austriac, cu investiţii în 2006 de circa şase miliarde de euro. În general, potrivit experţilor în formare profesională, băncile alocă 6% din bugetul lor pentru trainingul angajaţilor. WiFi vizează în prima fază cursanţii ce provin din aceste instituţii, aşa încât nu va duce lipsă de cereri. De exemplu, anul trecut, Raiffeisen Bank România a cheltuit 2,5 milioane de euro pentru perfecţionarea angajaţilor săi, suma incluzând atât taxele de curs, cât şi logistica necesară desfăşurării sesiunilor de training.
Înainte de a-şi lansa operaţiunile în ţară, WiFi a studiat forţa locală de muncă. În general, românii nu sunt obişnuiţi cu grija pentru perfecţionare profesională, iar companiile locale nu sunt dispuse să investească în pregătirea propriilor angajaţi de teamă că, odată specializaţi, aceştia o să caute joburi mai bine plătite. „România ocupă penultimul loc în Europa în ceea ce priveşte formarea profesională, cu o rată de participare la astfel de cursuri de 5%, în timp ce media de participare la astfel de cursuri în Europa este de 24,5%“, spune Dumitru Pelican, directorul agenţiei municipale pentru Ocuparea Forţei de Muncă Bucureşti (AMOFM).
Pentru a fi încurajaţi, angajatorii au de partea lor legea privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă. Astfel că agenţii economici care îşi trimit angajaţii la cursuri de formare profesională pot primi înapoi de la agenţia judeţeană de ocupare profesională 50% din cheltuieli. Începând cu 2005, peste un miliard de lei vechi au fost alocate pentru acest lucru, dar nici o firmă nu a fost interesată de acest sprijin. „În România este un deficit de forţă de muncă, însă agenţii economici nu sunt interesaţi să investească în angajaţi, pentru că aceştia, după ce se specializează, caută locuri de muncă mai bine plătite“, afirmă Pelican.
Directorul AMOFM este optimist. El crede că într-un timp scurt situaţia se va schimba: „Dacă românii nu au curs de calificare, aceştia vor fi consideraţi muncitori necalificaţi şi automat vor avea un salariu corespunzător“. La rândul său, Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), spune că formarea profesională a românilor, din păcate, se face în funcţie de specializarea trainerilor existenţi pe piaţă şi nu pe baza cererii reale din economie.
«Vom oferi o gamă largă de cursuri pentru toate categoriile de angajaţi, de la mistrie până la management de top.»
Paul Angeli, directorul general al WiFi România
Cine este WiFi
• WiFi este o reţea internaţională de formare profesională ce activează pe lângă Camera de Comerţ din Austria.
• În Austria, WiFi are peste 11.000 de traineri şi o cotă de piaţă de 20%.
• Anul trecut a înregistrat o cifră de afaceri de 130 milioane de euro.
• Are activităţi în Croaţia, Polonia, Ungaria şi se pregăteşte să intre pe piaţa din Bulgaria şi Slovacia.
«În măsura în care se atinge masa critică de 12-15 persoane la un curs, preţurile practicate de WiFi nu vor întrece cu mult preţurile de pe piaţa autohtonă de profil. Dacă numărul participanţilor este mai mic, preţul va creşte.»
Dragoş Florescu, directorul general Formenerg
Formare profesională în Uniunea europeană
Potrivit statisticilor WiFi, România stă cel mai prost la numărul de adulţi care urmează traininguri. Doar 11% dintre companii îşi trimit angajaţii la cursuri de perfecţionare, în timp ce media europeană este de 70%.
Ţara (Procent aj)
Media pe UE 70 %
România 11%
Ungaria 36 %
Cehia 63 %
Ţările nordice 90 %