Ieșirea tehnică din recesiune a economiei nu garantează o revenire pe termen lung. Pentru a fi siguri că și criza se va încheia este nevoie de un motor pentru creștere, altul decât cel al exporturilor, care a funcționat bine în primul trimestru. Va fi nevoie de stimularea investițiilor și a producției.
Datele Comisiei Naționale de Prognoză au arătat o creștere economică de 0,6% în primul trimestru față de cel anterior, cu un loc de cinste pentru producția industrială, care s-a dezvoltat pe seama cererii externe. Exporturile au ajuns la valoarea de 4,08 miliarde euro în martie, în creștere cu 40% față de martie 2010. Numai că exportul nu va fi suficient pentru revenirea PIB.
„Pentru a continua creșterea economică în ce de-al doilea trimestru România trebuie să stimuleze investițiile și producția, inclusiv pentru uz intern. Sectorul priovat are nevoie de stimulente economice și fiscale și, în același timp, firmele trebuie să manifeste mai multă îndrăzneală în ceea ce privește investițiile, inovația, promovarea pe piața internă și externă etc. E vremea pentru creșteri economice și ale businessurilor”, spune Victor Safta, directorul sucursalei din România a X-Trade Brokers.
Resursele de accelerare a industriei prin export pare să se fi consumat, conform analiștilor X-Trade Brokers. Întărirea leului, accentuată în februarie, a dus cursul de schimb cu 3,8% mai jos față de începutul anului, reducând veniturile în lei ale exportatorilor. Iar economia zonei euro ar putea fi afectată de majorări suplimentare ale ratei dobânzii de referință de către Banca Centrală Europeană, în timp ce programele de austeritate vor restrânge piețele mai multor state europene cu deficite mari. „O restructurare a datoriei în Grecia ar avea efecte majore asupra încrederii investitorilor și ar putea afecta ușurința de a obține finanțare la nivel european. În aceste condiții, pentru o redresare solidă este nevoie ca alte sectoare să preia conducerea”, mai spune Victor Safta.
Preferabil ar fi ca investițiile să preia rolul pe care l-a avut în anii de boom consumul. România are nevoie de îmbunătățirea eficienței minfrastructurii și a aparatului public, iar consumul să reflecte o creștere reală a productivității, nu a finanțării externe riscante. „Dincolo de riscurile externe – fiind uşor de recunoscut că revenirea economiei româneşti se datorează mai degrabă contextului internaţional, nu unei performanţe locale deosebite – există pericole din sfera majorării preţului la energie termică, care va diminua din nou venitul net disponibil, frânând consumul. Efectul acestui fenomen este încă neclar, depinzând de cât vor putea şi vor vrea să acopere primăriile. Restructurarea a aproape 7.000 de posturi din sectorul public va avea de asemenea un efect negativ. Estimările noastre pentru 2011 rămân în sfera pozitivă, vizând o creştere de 1,6%, însă factorii interni şi externi analizaţi induc riscuri importante”, spune Victor Safta.