"România are un specific unic prin poziţionarea geografică şi tradiţia gastronomică de peste 2.000 de ani, fiind totodată vestită în Uniunea Europeană prin ospitalitatea nativ românească. De aceea, ANSVSA vrea să aibă o contribuţie la dezvoltarea locală a comunităţilor, o dezvoltare pe orizontală, pe de o parte prin asigurarea unor locuri de muncă la nivel local, iar pe de altă parte prin utilizarea materiei prime autohtone. Şi nu în ultimul rând va da o notă în plus de interes turismului local. Analizând împreună cu colegii, am considerat că este mai bine să le denumim Puncte Gastronomice Locale Familiale, pentru că sunt deservite în integralitate de membrii unei familii. Va fi o apropiere familiară în modul de servire, modul de preparare a mâncării în aceste puncte pentru toţi cei care le vor călca pragul", a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ANSVSA, Geronimo Brănescu.
Acesta a precizat că ANSVSA desfăşoară în prezent o campanie naţională referitoare la înfiinţarea acestor puncte în satele din România, campanie care a început pe 25 octombrie şi va continua până pe 30 noiembrie 2017.
"Campania are un dublu scop: pe de o parte să informăm potenţialii aplicanţi să dezvolte o astfel de afacere, iar pe de altă parte să preluăm informaţia de la aceştia pentru a avea un cadru legislativ cât se poate de acoperitor. Nu vrem să creăm întâi ordinul de funcţionare şi pe parcurs să îl corectăm. De asemenea, vrem să avem o bază de informare cât se poate de generoasă. La finalul campaniei vom cuantifica toate informaţiile primite de la cei care vor să dezvolte o astfel de afacere, dar şi de la cei care vor să guste, şi le vom transpune legislativ, măsuri pe care le putem aplica şi modul de intervenţie. Acestea vor avea un mod de identificare specific, dar se vor regăsi şi pe site-ul autorităţii", a explicat şeful ANSVSA.
Deşi proiectul a fost lansat relativ recent, direcţiile judeţene sanitar-veterinare au primit deja numeroase solicitări, întrebări, dar şi idei proprii referitoare la modul de funcţionare a acestor PGLF, susţine preşedintele Autorităţii.
"Eu am fost oarecum uimit de intensitatea solicitărilor venite din ţară şi acest lucru se poate vedea prin întrebările care se regăsesc la direcţiile sanitar-veterinare judeţene, dar şi la nivel serviciului de comunicare din cadrul Autorităţii. Oamenii sunt interesaţi, vor să afle, vor să comunice şi vor să participe prin ideile proprii pe care noi le structurăm pentru definirea unui cadru legislativ cât se poate de eficient şi acoperitor. Este o măsură de pionierat la nivelul ţării noastre, iar dintr-un anumit unghi poate fi privită şi ca o măsură de pionierat la nivelul Uniunii Europene. Încercăm să avem efecte bine gestionate şi bine cuantificate, tocmai de aceea nu ne-am dat un orizont exact de timp. Important este să facem bine ceea ce facem şi când începem să fim pregătiţi şi noi şi potenţialii aplicanţi. Nu este foarte simplu să le defineşti, să le încadrezi şi să le gestionezi. Dacă va fi o iniţiativă de succes, poate fi un exemplu şi pentru alte ţări care vor să facă acest lucru", a spus Brănescu, menţionând că începutul anului 2018 este un orizont de timp fezabil pentru lansarea acestor puncte gastronomice în diferite regiuni ale ţării.
Potrivit sursei citate, Punctele Gastronomice Familiale Locale îşi vor putea desfăşura activitatea numai dacă vor funcţiona într-una din formele legale juridice din România, vor fi înregistrate sanitar-veterinar, evident contra unor taxe percepute de ANSVSA şi vor îndeplini condiţiile minime legale.
"Gospodăriile trebuie să fie obligatoriu identificate, obligatoriu vor fi înregistrate sanitar-veterinar, obligatoriu vor fi catagrafiate de care direcţiile sanitar-veterinare judeţene şi se vor afla în evidenţa lor pe toată perioada funcţionării lor şi vor fi obligatoriu controlate dacă respectă condiţiile sanitar-veterinare şi siguranţa alimentelor. Aici nu este vorba de alimente procesate, ci doar de mâncare gătită, tot ceea ce se găteşte într-o zi se mănâncă în acea zi. Exact ca la bunica acasă, de exemplu. Bucătăria bunicii trebuie să îndeplinească un minim standard sanitar-veterinar şi ea trebuie să ne spună ce alimente a folosit, fie că sunt din ograda proprie sau cumpără carne de la măcelărie. Nu are nicio o obligaţie să asigure din sursă proprie alimentele, însă alimentele trebuie să vină dintr-o sursă înregistrată sau autorizată sanitar-veterinar", a explicat Brănescu.
Şeful ANSVSA afirmă că legislaţia pentru funcţionarea acestor puncte va fi elaborată "într-un cadru adecvat nativ românesc şi fără a aduce atingere legislaţiei europene", dar nu exclude solicitarea unor derogări de la normele europene pentru anumite produse.
"Pe de o parte, noi încercăm să aşezăm legislaţia într-un cadru adecvat nativ românesc, fără a aduce atingere legislaţiei europene şi fără a genera nicio formă de risc sanitar-veterinar. Prioritatea noastră este ca alimentul să fie sigur. Pe de altă parte, avem şi suportul autorităţilor locale. Am fost plăcut surprins să văd că administraţia locală este foarte dornică de a promova acest gen de întreprindere, ceea ce nu vine decât să ne dea esenţă de carburant pentru activităţile viitoare. Au fost primari care au spus că au două, trei puncte de interes în localitatea lor, un copac în vârstă, un monument, oamenii vin, fac o fotografie şi pleacă, dar adăugând aceste puncte gastronomice poate rămân, gustă ceva tradiţional, leagă prietenii, îşi notează traseul. În privinţa necesităţii unui acord din partea Comisiei Europene, suntem în perioada văzând şi făcând, iar în funcţie de presiunea dorinţelor şi nivelul solicitărilor vom încerca să obţinem eventuale derogări de la anumite nivele de aplicabilitate ale legislaţiei europene pe anumite segmente, pe produse şi materie primă, dar despre derogări de la siguranţa alimentară nici nu poate fi vorba", a adăugat preşedintele ANSVSA.
Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, la nivelul României au fost identificate 300 de produse care se pot încadra pe sistemele de calitate naţionale şi europene, iar 100 dintre acestea pot accesa sistemele de calitate europene.
Aproximativ 20 de produse au fost identificate pentru o posibilă înregistrare la nivel european, până în 2019, respectiv Telemea de Vaideeni (judeţ Vâlcea), Telemea de Sibiu, Brânză de burduf de Bran, Gem de rabarbăr, Brânza de Gulianca, Salată deltaică cu icre de ştiucă, Virşli de Hunedoara, Pâine de Pecica, Salam de Nădlac, Salinate de Turda, Usturoi de Copălău, Ceapă de Pericei, Şuncă ardelenească, Varză de Toboliu, Bere nemţeană, Cobză cu păstrăv afumat de Valea Putnei, Covrigul muscelean, Prune afumate de Sâmbureşti, Cârnaţi olteneşti, Mere de Voineşti etc.
În prezent, România are protejate la nivel european patru produse alimentare: Magiunul de prune de Topoloveni (IGP), Salamul de Sibiu (IGP), Novac afumat din Ţara Bârsei (IGP) şi Telemea de Ibăneşti (DOP). De asemenea, alte trei produse se află în analiză la Bruxelles, respectiv Cârnaţi de Pleşcoi ((IGP), Scrumbie de Dunărea afumată (IGP) şi Caşcaval de Săveni (IGP). Tot pentru obţinerea de indicaţii geografice protejate se află într-un proces de verificare şi nouă băuturi spirtoase: Vinars Târnave, Vinars Segarcea, Vinars Murfatlar, Vinars Vaslui, Vinars Vrancea, Palincă, Horincă de Cămârzana, Ţuica de Argeş şi Ţuica Zetea de Medieşu Aurit.
