Pentru mulți dintre noi animalele de companie reprezintă mult mai mult decât un simplu suflet necuvântător cu care îți împarți casa. Sunt membri ai familiei de care ne atașăm puternic și pentru care suntem dispuși să facem sacrificii la fel de importante ca pentru o rudă atunci când acestea întâmpină probleme.
Cele mai recente statistici spun că 45% din gospodăriile din România au un animal de companie. Peste 4 milioane de români au un câine și alte 4 milioane au cel puțin o pisică. Peste 600.000 de locuințe din București au ori un câine, ori o pisică. Pentru a proteja rasele din punct de vedere genetic, dar și pentru a ține sub control numărul ridicat al animalelor ajunse în stradă, atât legislația națională, cât și cea europeană, interzic reproducerea în afara asociațiilor înregistrate.
Adevărul este că la sfârșitul zilei majoritatea oamenilor își cumpără animale de companie de la alte persoane care nu și-au sterilizat pisica sau câinele. Conform legilor naționale și europene, acest lucru reprezintă un fenomen ilegal, o tranzacție aflată în afara legii.
Având în vedere această situație, am luat contact cu Adrian Alexandru Dragota, președintele Federației Asociațiilor Feline „Felis România”, pentru a afla care sunt pașii necesari pentru a-ți deschide o felisă.
În primul rând, este un hobby, nu o afacere
Mai toate persoanele cu care am discutat despre canise sau felise mi-au spus același lucru: nu este o afacere, este un hobby. Potențialul câștig pe care l-ai putea avea de pe urma puilor este mult mai redus decât costul muncii și al deplasărilor pentru a-ți crește renumele felisei. Care este primul pas pe care trebuie să-l îndeplinești?
„Procesul pe care o persoană trebuie să-l parcurgă pentru a-și putea deschide o felisă presupune în primul rând aderarea la unul din cluburile membre ale Federației. Ulterior, odată obținută calitatea de membru al Federației, persoana interesată va depune o solicitare Federației, cu privire la cererea de înscriere a felisei în Registrul Unic al Federației Internaționale Feline – FIFe”, explică Adrian Alexandru Dragota.
Federația pe care acesta o conduce este membră a Federației Internaționale Feline, iar această calitate este obligatorie pentru ca un cetățean să-și poată fonda, la rândul său, o felisă. „În cadrul unei felise nu se specifică un anume tip de rasă. Odată înregistrată, se pot demara programe de reproducție pentru orice rasă de pisici recunoscută de FIFe. În cazul unei rase de pisici care nu este recunoscută, există o serie de proceduri pe care cei interesați le pot parcurge pentru a omologa rasa respectivă”, completează președintele Federației Asociațiilor Feline „Felis România”.
Există și un număr de reguli pe care FIFe le-a stabilit pentru cei care urmează să devină crescători. Niciuna dintre ele nu este un impediment și reprezintă, pur și simplu, noțiuni generale prin care trebuie să îți respecți animalul de companie. Spre exemplu: pisicile trebuie hrănite cu mâncarea recomandată de medicul veterinar, trebuie să aibă spațiul de mișcare și de joacă, trebuie să locuiască într-un mediu cu temperaturi între 10 și 35 de grade, să primească lumină naturală și artificială, casa trebuie să fie dezinfectată și curățată des, iar fiecare animal de companie trebuie să aibă cel puțin 6 metri pătrați de spațiu disponibil.
Odată ce îți înregistrezi o astfel de asociație la federația națională devii crescător cu drepturi depline și responsabilități față de animalele tale. Nu ai voie să le folosești în cercetări experimentale, teste sau chiar să le vinzi unor pet shop-uri. Pe lângă asta, nu ai voie să înstrăinezi puiul de mamă până la vârsta de 12 săptămâni, perioadă în care ar trebui să duci la capăt cele mai importante seturi de vaccin.
Pisicile nu pot da naștere la mai mult de 3 seturi de pui într-o perioadă de 24 de luni. Acest lucru ar putea duce la probleme de sănătate. După cum a spus și Adrian Alexandru Dragota: „O felisă nu poate depăși nivelul de hobby pentru că pisicile nu pot fi crescute în ferme. Ele locuiesc în aceeași casă cu crescătorii și în funcție de dimensiunea spațiului locativ al fiecăruia, numărul acestora poate varia.”
Cel mai mare avantaj al unei astfel de felise este certificatul și istoricul pe care crescătorul îl poate oferi și ulterior dezvolta. Scopul principal al acestor asociații este de a câștiga competiții cu animalele crescute, de a merge la diferite evenimente și de a strânge notorietate. La asta se referă sintagma „părinți premiați”, deoarece face referire la pui care vin din părinți care au trecut prin astfel de competiții.
În România, înainte de pandemie, se organizau în București câte două ediții pe an ale consursului internațional Salonul Felin Sofistica. Adrian Alexandru Dragota ne-a transmis că aceste evenimente erau foarte populare în rândul iubitorilor de pisici, ajungând să strângă peste 10.000 de vizitatori pe parcursul celor 2 zile de desfășurare.
În România există 126 de felise
Cât despre banii pe care îi poți câștiga, în primul rând contează rasa animalului. Cel mai important lucru de menționat este că felisele nu sunt afaceri, ci modalități de a susține un hobby. Majoritatea crescătorilor au o carieră paralelă cu felisa de acasă și de multe ori folosesc veniturile câștigate de pe urma jobului pentru a merge în deplasări.
„Costurile deplasărilor variază în funcție de destinație. Pentru o destinație care poate fi atinsă pe cale rutieră costurile medii sunt în jur de 500 de euro, iar pentru cele în care este necesar un mijloc de transport aerian un cost mediu ar fi de 1000 euro. Majoritatea organizatorilor de concursuri atât de la noi cât și din alte țări aleg și negociază costuri cât mai convenabile pentru cazări”, ne transmise președintele Federației Asociațiilor Feline „Felis România”.
Anul trecut Parlamentul European a votat o rezoluție prin care invita toate statele membre în a înregistra sau microcipa toate animalele de casă. În ultimii ani comerțul cu animale de rasă neînregistrate a crescut înfloritor, mai ales în contextul economiei digitale. Animale de rasă pot fi crescute și vândute în unele state cu 10% din valoarea lor din Franța sau Germania, iar acest fenomen a generat un black market greu de combătut.
Pe lângă acest aspect, mai există și partea culturală a creșterii animalelor de rasă. Putem vorbi despre diferențele de putere de cumpărare a populațiilor de la stat la stat, însă există și diferențe asupra mentalității și a modului în care acest sport poate fi perceput de societate. Aici se adaugă numele crescătorului care poate crește prețul animalului, rezultatele obținute la expoziții, la concursuri sau alte evenimente, experiența în domeniu, etc. „În România activitatea de creștere a pisicilor de rasă a demarat doar după anii ‘90, în timp ce în Occident are o vechime și continuitate mult mai mare. La 13 iulie s-au aniversat 150 de ani de la prima expoziție felină organizată la Londra în 1871”, ne spune Adrian Alexandru Dragota.