Politicienii implicaţi în afaceri sau afaceriştii implicaţi în politică trezesc suspiciuni şi reacţii negative în toată lumea. Însă, trebuie să vedem şi partea bună a lucrurilor: persoanele care fac afaceri sunt, în general, întreprinzătoare şi cu spirit pragmatic. În plus, dacă ştim care sunt afacerile politicienilor, îi putem controla mai uşor decât în cazul în care acţionează prin interpuşi.Nu toţi oamenii politici care au afaceri „la suprafaţă“ do
Politicienii implicaţi în afaceri sau afaceriştii implicaţi în politică trezesc suspiciuni şi reacţii negative în toată lumea. Însă, trebuie să vedem şi partea bună a lucrurilor: persoanele care fac afaceri sunt, în general, întreprinzătoare şi cu spirit pragmatic. În plus, dacă ştim care sunt afacerile politicienilor, îi putem controla mai uşor decât în cazul în care acţionează prin interpuşi.
Nu toţi oamenii politici care au afaceri „la suprafaţă“ dovedesc că au timpul sau priceperea necesară pentru a le face să meargă. În rândul reprezentanţilor din Parlament ai coaliţiei de la putere pot fi găsite destule cazuri de acest gen. Preşedintele Camerei Deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, are acţiuni într-o firmă de consultanţă care a încheiat anul trecut cu o pierdere de 275 de euro.
Colegul său de partid, Adrian Cioroianu, a înregistrat anul trecut la compania sa de media un profit de 720 de euro, de zece ori mai mic decât în 2004, şi o cifră de afaceri de aproape cinci ori mai mică. Şi în Guvern, vicepremierul Marko Bela deţine cam o cincime dintr-o editură cu datorii, în timp ce compania Team International Consult a ministrului delegat pentru controlul implementării programelor cu finanţare internaţională şi urmărirea aplicării acquis-ului comunitar, Cristian David, a ajuns de la un profit de 2.100 de euro în 2004 la o pierdere de 30.000 de euro în 2005. Şi firma din Bistriţa a secretarului de stat Ioan Andreica, din cadrul Ministerului Transporturilor, pare să fi avut unele probleme: cifra de afaceri a scăzut cu circa 4%, însă de la o pierdere de circa 3.000 de euro în 2004 a ajuns la 26.000 de euro în 2005.
Însă, sunt şi demnitari ce par a avea mână bună. Deputatul Cristian Boureanu (fost liberal, actualmente independent), de exemplu, este prezent în şapte companii cu o cifră de afaceri cumulată de peste patru milioane de euro (faţă de 2,5 milioane de euro în 2004). Cele mai importante sunt Topanel şi Altipo, axate pe distribuţia de materiale de construcţii. Boureanu mai este asociat, în două companii aflate în lichidare, cu actualii săi inamici politici, premierul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul finanţelor, Sebastian Vlădescu.
Şi firmele deputatei PD Anca Constantinescu o duc mai bine decât în 2004, profitul lor majorându-se cu aproape o treime. Asta fără a lua în calcul contractele de asfaltare câştigate de companiile familiei sale, dar în care parlamentarul democrat nu figurează oficial. O creştere fulminantă au înregistrat şi fabrica de răşini armate din Craiova, a ministrului transporturilor, Radu Berceanu, dar şi firmele de distribuţie de carte şi ziare, respectiv de consultanţă, în care este asociat Varujan Vosganian.
Ministrul Sebastian Vlădescu era şi el un prosper om de afaceri, însă din cele 11 firme în care era asociat, două sunt în lichidare, iar în şapte numele său nu mai apare, părţile sociale fiind cesionate de curând unor apropiaţi. Din cele două companii rămase active, PVB Euroconsulting, unde ministrul deţine 75%, iar fiul său 10%, a înregistrat în 2005 o creştere de circa trei ori a cifrei de afaceri (până la 104.000 euro) şi o creştere de peste 13 ori a profitului (de la 3.000 la 41.700 de euro). Cealaltă, Antrepriza de Lucrări Publice şi Industriale – ALPI SA, în care Vlădescu are 18% din părţile sociale şi unde apare şi numele primului-ministru (cu 25%), dar şi cel al lui Cristian Boureanu (cu 13%), nu a avut nicio activitate în 2005, după ce încheiase 2004 cu o pierdere de 1.500 de euro.
În familia Băsescu doar fratele preşedintelui, Mircea, apare ca deţinând participaţii în patru societăţi comerciale din Cosntanţa. Faţă de 2004, cifra de afaceri cumulată a acestora a crescut cu 49%, până la aproape 400.000 de euro, însă profitul a scăzut de la 15.000 la 11.000 de euro.
Firma premierului şi-a dublat cifra de afaceri
Afacerile pomenite mai sus pălesc însă în faţa „greilor“. Cei mai bogaţi zece politicieni de la putere au, conform „Top 300 Capital“, o avere de circa 1,1 miliarde de dolari. Mai mult de 80% din aceasta se concentrează în mâinile primilor doi clasaţi: preşedintele Partidului Conservator, Dan Voiculescu (care şi-a delegat oficial competenţele fiicelor sale) şi fostul vicepremier al PC, George Copos. În top se află şi premierul Tăriceanu, deţinătorul Automotive Trading Services (ATS), reprezentanţii Citroën, care a înregistrat în 2004 o cifră de afaceri de aproape 23 de milioane de euro, iar în 2005 a sărit la 44 de milioane de euro. Alături de el se află o serie de senatori şi deputaţi ai PC, PD şi UDMR. De altfel, cu excepţia lui Adriean Videanu, toţi cei aflaţi pe primele zece trepte ale clasamentului fac parte din administraţia centrală.
Dincolo de clasamente şi indiferent că este vorba de companii ce învârt sute de milioane de euro anual sau de încercări stângace de a face profit într-un domeniu sau altul, legăturile dintre politică şi afaceri au şanse destul de mici să fie privite cu ochi buni. „Au existat, într-adevăr, unele cazuri care ar putea justifica într-un fel asemenea atitudini, însă ele au reprezentat excepţia, nu regula. Eu cred că a bloca accesul oamenilor de afaceri către funcţiile politice este o greşeală. Nu trebuie uitat că vorbim de o elită, caracterizată prin pragmatism, apetitul pentru risc, inventivitate, iniţiativă – toate calităţi foarte importante pentru un politician“, spune Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR).
1,1 miliarde USD
La atât se cifrează averea cumulată a celor mai bogaţi zece politicieni din coaliţia guvernamentală, conform evaluării realizatorilor Top 300.
Aleşii locali de prim rang fac business de milioane de euro
EVOLUŢIE Companiile în care sunt prezenţi 22 dintre cei mai importanţi demnitari din administraţia judeţelor şi municipiilor cresc vertiginos
Afacerile sunt la modă printre cei aflaţi la putere în administraţia locală. Jumătate din preşedinţii consiliilor judeţene şi primarii oraşelor cu peste 150.000 de locuitori sunt implicaţi în acest domeniu.
Preşedintele CJ Cluj, Marius Nicoară, este unul dintre cei mai prosperi businessmeni din rândul colegilor săi. El deţine participaţii de cel puţin 26% în nouă societăţi comerciale specializate în comerţ cu autovehicule, construcţii sau consultanţă, a căror cifră de afaceri s-a apropiat, în 2005, de 13 milioane de euro (cu circa 77% mai mult ca în 2004) şi a căror profit net a depăşit 600.000 de euro (faţă de puţin peste 100.000 de euro în anul precedent).
Şi lista demnitarilor locali cu afaceri importante poate continua cu primarul Brăilei, Constantin Cibu (părţi sociale în două SRL-uri ce au avut anul trecut o cifră de afaceri de cinci milioane de euro, în creştere cu 20%), preşedintele CJ Buzău, Victor Mocanu (acţiuni în trei societăţi a căror cifră de afaceri totală a depăşit 14 milioane de euro – aproape dublu faţă de 2004 – şi al căror profit aproape s-a triplat în 2005, ajungând la 1,35 milioane de euro) sau preşedintele CJ Botoşani, Constantin Conţac (participaţii în patru companii, cifră de afaceri de 3,52 milioane de euro, în scădere uşoară faţă de 2004, şi profit de 263.000 de euro – la jumătate faţă de anul anterior).
Participaţii în afaceri de la un milion de euro în sus au şi preşedinţii consiliilor judeţene din Galaţi, Prahova, Dâmboviţa, Vâlcea, şi Bihor sau primarul Bacăului. Şi Nicuşor Constantinescu, preşedintele CJ Constanţa, e asociat în firme cu o cifră de afaceri cumulată de circa 19,5 milioane de euro, respectiv un profit net de 490.000 de euro (faţă de 22 de milioane, respectiv 530.000 de euro în 2004), iar preşedintele CJ Dolj, Ion Prioteasa, are, împreună cu soţia, cote-parte din patru companii cu o cifră totală de afaceri de 4,25 milioane de euro.
Însă, ocupantul celui cel mai important post din cadrul administraţiei publice locale este şi cel mai prosper om de afaceri din această categorie. Firmele axate pe prelucrarea şi comercializarea marmurei aparţinând primarului general al Capitalei, Adriean Videanu, şi soţiei sale au înregistrat, în 2005, o cifră de afaceri de peste 20 de milioane de euro.
Şi alte nume celebre din rândul aleşilor locali fac afaceri, însă la un nivel mult mai mic. Soţia edilului timişorean Gheorghe Ciuhandu, de pildă, este asociată în compania de arhitectură Bauplan SRL, ce a avut în 2005 o cifră de afaceri de 52.800 de euro şi un profit de 27.500 de euro. Asta în timp ce Kora Edil SRL, firma de construcţii în care primarul sectorului 3, Liviu Negoiţă, deţine 25%, a încheiat anul fără activitte şi cu o pierdere de 5.000 de euro.
Directorul executiv al Societăţii Academice din România (SAR), Sorin Ioniţă, crede, însă, că mult mai interesante decât afacerile vizibile ale aleşilor sunt cele ascunse. „Vezi în declaraţia de avere că omul conduce un Cielo de opt ani şi când te întâlneşti cu el vezi că respiră, aşa, o prosperitate pe care nu o poate justifica“, explică el. În acelaşi timp, Ioniţă crede că fondurile europene ce vor fi alocate României în anii ce vin îi vor face pe mulţi dintre aleşii locali să profite de poziţia în care se află. „Deja se constituie firme pentru a accesa acele fonduri sau pentru a oferi consultanţă, e o frenezie întreagă. Pe de o parte e bine, pe de alta e clar că vor exista şi nereguli“, afirmă el.
Prosperitate pe banii UE?
«Fondurile europene ce vor fi alocate României îi vor face pe mulţi dintre aleşii locali să profite de poziţia lor. Deja se constituie firme pentru a le accesa sau pentru a oferi consultanţă, e o frenezie întreagă.»
Sorin Ioniţă, directorul executiv al Societăţii Academice din România
CÂT DE VIZIBILE SUNT INTERSELE POLITICIENILOR?
Deşi mai detaliate, NOILE FORMULARE ALE DECLARAŢIILOR DE AVERE SI DE INTERESE pe care le completează cei aflaţi în funcţii publice permit, încă, ascunderea unor afaceri, prin trecerea acestora pe numele rudelor apropiate. Acest lucru se poate întâmpla având în vedere că trebuie menţionate numai acţiunile sau părţile sociale deţinute în nume propriu, nu şi cele deţinute de soţie sau copii.
La capitolul privind veniturile din declaraţiile respective, demnitarii trebuie, totuşi, să menţioneze şi veniturile obţinute de consoartă/consort şi de copii, precum şi sursa acestora (de exemplu, dividende de la o anumită societate comercială). Asta nu înseamnă, însă, că AFACERILE FAMILIEI nu pot fi trecute pe numele altor rude (părinţi, socri, fraţi etc.) sau chiar al unor prieteni.
CONCLUZIA este că e foarte probabil ca proporţia miniştrilor, parlamentarilor, consilierilor sau primarilor care sunt implicaţi în acest domeniu să fie mult mai mare decât cea care reiese din analiza documentelor oficiale. În acelaşi timp, afacerile camuflate în fel şi chip nu pot decât să ridice semne de întrebare.
Nu foarte multă lume ştie că RADU BERCEANU, ministrul democrat al transporturilor, deţine, împreună cu soţia sa, 85% din fabrica de răşini armate Avi din Craiova. Faţă de anul precedent, în 2005 cifra de afaceri a societăţii a crescut cu 20% (de la două la 2,5 milioane de euro), în timp ce profitul net s-a triplat (95.000 de euro, faţă de 30.000 de euro în 2004).
Dacă nu are succes pe scena politică europeană, VARUJAN VOSGANIAN se poate consola cu afacerile. Cele două companii, de consultanţă, respectiv de comerţ cu ziare şi cărţi, în care este asociat (cu 33%, respectiv 50%) au înregistrat, anul trecut, un profit aproape dublu (123.000 de euro, comparativ cu 63.000) şi o cifră de afaceri cu 62% mai mare faţă de 2004
EUGEN DURBACĂ, preşedintele conservator al Consiliului Judeţean Galaţi şi fostul primar al Galaţiului, deţine acţiuni şi părţi sociale în patru societăţi comerciale. Faţă de 2004, anul trecut cifra de afaceri a acestora a crescut cu aproape 39% (de la 3,75 milioane de euro la 5,2 milioane de euro), iar profitul de peste trei ori, de la 18.500 de euro la 57.500 de euro.
Deputatul PD ANCA CONSTANTINESCU este celebră pentru remarcile acide, însă şi pentru scandalul declanşat de o serie de lucrări de asfaltare realizate de firmele familiei sale. Oficial, ea deţine participaţiuni în patru companii specializate în confecţii metalice. În 2005, acestea au avut o cifră de afaceri cu 25% mai mică, însă un profit cu 31% mai mare.
Economistul ajuns ministru al sănătăţii pare să-şi fi neglijat afacerile din cauza serviciului. Cele două firme în care apare numele lui EUGEN NICOLĂESCU (una de contabilitate, cealaltă de consultanţă) au avut, în 2005, o cifră de afaceri cu 20% mai mare decât în anul anterior, însă profitul a scăzut de aproape şase ori (de la 87.000 de euro la 15.000 de euro).
Preşedintele social-democrat al Consiliului Judeţean Constanţa, NICUSOR CONSTANTINESCU, a devenit celebru recent în întreaga ţară după ce a adormit la volan într-o intersecţie. Pe plan local, el este cunoscut de multă vreme drept un prosper om de afaceri. Totuşi, în 2005, cifra de afaceri a celor mai importante cinci companii ale sale a scăzut cu mai mult de 10%.
Primarului Bacăului, ROMEO STAVARACHE, i-a mers bine anul trecut. Fabrica de confecţii pe care o deţine împreună cu familia a crescut de la o cifră de afaceri de 750.000 de euro, în 2004, la 950.000 de euro, în timp ce profitul a avansat şi el cu peste 100%, de la 50.000 la 118.000 de euro. Şi numărul de angajaţi ai lui Stavarache a crescut (de la 92 la 106).
Vicepremierul MARKO BELA nu se prea pricepe la afaceri. Cel puţin aşa reiese din datele financiare ale editurii mureşene Mentor SRL, din care deţine aproximativ 20%. Dacă în 2004 firma cu pricina a înregistrat o cifră de afaceri de 1.800 de euro şi pierderi de 700 de euro, în 2005 cifra de afaceri a fost 0, iar compania a încheiat anul cu datorii de circa 7.000 de euro.