Timp de trei zile, cetatea medievala Sighisoara a fost luata cu asalt de zeci de mii de turisti. Desi manifestarea din acest an, organizata de Fundatia de arta medievala si primaria din localitate, a avut la dispozitie un buget cu 30% mai mic decat anul trecut (circa 50.000 USD, din care jumatate finantare de la Uniunea Europeana), timp de 72 de ore au avut loc peste 80 de manifestari, la care au participat 200 de artisti din Romania, Germania, Austria si Ungaria.
Zilnic, burgul medieval era asaltat de 10.000-15.000 de turisti, care se imbulzeau la spectacolele ce se tineau lant, de dimineata pana noaptea tarziu: de la concerte de muzica preclasica la turniruri medievale, de la conferinte istorice pana la sabat de vrajitoare. Poate lucrul cel mai important pentru turisti era faptul ca aceste manifestari au fost de cele mai multe ori interactive, dand festivalului o atmosfera de happening.
Viorel are 40 de ani, este inginer de sistem in Timisoara si vine in fiecare an la festival „pentru ca este un veritabil Woodstock medieval”. Jennifer, o studenta zvapaiata de prin Illinois, a fost si ea incantata de atmosfera, apreciind in special „romanian hamburgers” (mititeii) si „transylvanian whisky” (traditionala palinca). Ingrid, din Olanda, are 74 de ani si de ani buni a dorit sa vina in Romania, la Sighisoara. Acum si-a vazut visul cu ochii si era profund impresionata. Si anul acesta au fost multi straini, de prin toate colturile lumii. Poate cel mai important lucru a fost atmosfera degajata si faptul ca oamenii puteau comunica lesne, dincolo de toate barierele lingvistice sau culturale.
500 locuri de cazare
pentru mii de turisti
Din pacate, orasul sufera de lipsa locurilor de cazare, neavand nici un fel de hotel de mare capacitate. Anul acesta n-au putut fi asigurate decat circa 500 de locuri de cazare, inclusiv la particulari. Marea majoritate a tinerilor a ales sa doarma fie in cort, fie direct sub cerul liber, in parcurile orasului.
Ceea ce a conferit o atmosfera cu totul aparte este faptul ca se putea vinde si cumpara aproape orice. La mare moda au fost picturile pe corp. Tinerii artisti isi atrageau clientii cu afise pe care se puteau citi inscriptii de felul „Pret onorabil! Pentru snobi, foarte avantajos” sau „Vopsim fete (fete) la preturi de nimic”. Pe sutele de tarabe se putea gasi aproape orice: de la masti Dracula pana la statuete cu Vlad Tepes, de la artizanat clasic la figurine, de la picturi pana la postere cu formatii rock. Contra 60.000 lei puteai sa-ti obtii horoscopul personal pe calculator, de la „astrologul de serviciu”. Mii de produse, la preturi pentru toate buzunarele. Insa vanzatorii nu prea erau incantati. O femeie din Alba Iulia, care vindea artizanat, mi-a spus: „Am platit 350.000 lei pentru taraba. Plus drumul si cazarea. Dar pana acum (sambata trecuta) nu am vandut decat de 200.000 lei. Oamenii nu au bani, desi eu vand produsele foarte ieftin”. Aceeasi parere a avut si o vanzatoare de la un magazin de suveniruri: „Tinerii nu au bani. Vin, se uita, cumpara o vedere sau un pliant. Am facut vanzare putina, mult mai putina decat anul trecut”.
Singurii carora le-a mers bine au fost cei care, pe alte zeci de tarabe, vindeau bere si mici. Numai la o singura taraba s-au vandut zilnic 5.000 pahare de bere, ceea ce inseamna circa 1.500 litri, in valoare de aproximativ 30 milioane lei. La mititei, tot la o singura taraba, se vindeau in medie 1.000 de bucati pe zi, ceea ce inseamna trei milioane lei.
Cetatea medievala sighisoreana se erodeaza incet, dar sigur si, poate, ireversibil. Numai anul acesta, din cauza ploilor diluviene, s-au prabusit peste 50 de metri de zid. De asemenea, celebrul turn cu ceas este fisurat si exista pericol de prabusire in cazul unui cutremur serios.
„De pe urma acestui festival au beneficiat circa 300 de agenti economici – ne-a spus Nicoleta Hategan, director executiv la Fundatia pentru arta medievala. Si, daca ne gandim ca un turist cheltuieste zilnic 100.000 lei, aceste firme castiga in total peste 15 miliarde lei. Datoria lor civica ar fi sa doneze o parte din acest beneficiu pentru restaurarea cetatii.” Apoi a adaugat: „Ne-am facut bine datoria, in pofida fondurilor reduse. Important este ca festivalul se tine si ca nu a murit. Strainii se bucura ca in Romania se pot petrece si asemenea evenimente”.
Nici primaria nu s-a ales cu cine stie ce beneficii. Constantin Stefanescu, primarul urbei: „Am avut venituri nete de aproape 20 milioane lei. Acesta este doar un mic beneficiu pentru oras, caci am avut cheltuieli mari cu iluminatul sau cu crearea de facilitati. Am concesionat doua terenuri pentru constructia de hoteluri, dar am intalnit o serie de blocaje legislative. Nimeni nu vrea sa investeasca in turism, cultura, sport sau pentru pastrarea patrimoniului cultural. Situatia cetatii este extrem de grava si nimeni nu sare cu fonduri pentru consolidari. Totusi, de sase ani reusim sa tinem festivalul si sa aducem in constiinta oamenilor ideea turismului de masa. Daca ar exista o legislatie adecvata si facilitati fiscale, festivalul ar aduce beneficii frumoase comunitatii. Astfel, toata lumea pierde”.
Un pic mai bine a fost pentru Muzeul de istorie. Miile de turisti se imbulzeau sa urce in Turnul cu ceas, pentru a putea admira in voie panorama burgului medieval. De asemenea, mult vizitata a fost camera de tortura si expozitia permanenta de arme medievale. De pe urma sumelor adunate din vanzarea de bilete, muzeul primeste o gura de aer, pentru a putea continua cercetarile si a conserva numeroasele exponate, extrem de valoroase.
Dincolo de bugetul de austeritate al acestei editii, Festivalul de arta medievala, unic in spatiul est-european, poate fi considerat un real succes. Timp de trei zile, zecile de mii de turisti au putut sa guste din atmosfera plina de farmec, culoare si miscare a lumii medievale. Vizitatorul intrat in atmosfera medievala era nevoit totusi sa coboare cu picioarele pe pamantul acestui sfarsit de mileniu cand vedea cate o castelana vorbind la telefonul mobil sau cand zarea adidasii din picioarele fiorosului calau.

Peter Leb