Nu bonusuri în bani sau produse, nici diverse facilităţi pentru concediul de odihnă, bonuri de masă sau traininguri îşi doresc angajaţii români, ci siguranţa unui venit decent la vârsta retragerii din activitate. Idealul oricărui slujbaş: O bătrâneţe lipsită de griji. Adică exact ceea ce sistemul public de pensii, bazat pe solidaritate socială, nu mai poate oferi contribuabililor, de ani buni. Astfel că singura soluţie viabilă rămâne participarea la un fond de pensi
Nu bonusuri în bani sau produse, nici diverse facilităţi pentru concediul de odihnă, bonuri de masă sau traininguri îşi doresc angajaţii români, ci siguranţa unui venit decent la vârsta retragerii din activitate.
Idealul oricărui slujbaş: O bătrâneţe lipsită de griji. Adică exact ceea ce sistemul public de pensii, bazat pe solidaritate socială, nu mai poate oferi contribuabililor, de ani buni. Astfel că singura soluţie viabilă rămâne participarea la un fond de pensii privat.
Lipsa informaţiilor explicite constituie însă, în acest moment, cea mai mare problemă cu care se confruntă companiile locale în ceea ce priveşte introducerea sistemului de pensii private (facultative – Pilonul III), angajatorii precizând că simt nevoia să fie consiliaţi şi să primească îndrumări cât mai multe, din partea fiecărei societăţi de administrare a fondurilor.
În acest sens, compania de studii de piaţă Lighthouse a realizat, la cererea ING Asigurări de Viaţă, o cercetare calitativă având următoarele obiective: stabilirea nivelului de informare al angajatorilor asupra schemelor de pensii private, genul de informaţii necesare acestora pentru a putea aplica legea, modul în care cred ei că angajaţii vor reacţiona la aceste scheme şi atitudinea diferitelor categorii de vârstă faţă de conceptul „pensie privată“. Precizăm că studiul a fost efectuat pe un eşantion constituit din 25 de companii mici, mijlocii şi mari, atât naţionale, cât şi internaţionale.
Potrivit rezultatelor, pentru companiile mari, prioritatea o constituie analiza şi cunoaşterea cadrului legislativ şi a prevederilor legale, inclusiv toate aspectele tehnice. Cea mai deschisă atitudine s-a constatat în cazul companiilor de dimensiuni mijlocii, care au afirmat că sunt dispuse să strângă informaţii despre fonduri şi să prezinte angajaţilor cele mai bune două-trei opţiuni, precizând totodată că reputaţia şi credibilitatea jucătorilor de pe piaţa de profil sunt aspecte extrem de importante.
Ca sursă de informare, angajatorii se vor orienta spre grupurile financiare puternice, cu preferinţă pentru cele internaţionale, dar cu o prezenţă îndelungată pe piaţa românească. Din punctul lor de vedere, angajaţii vor avea atitudini diferite faţă de schemele de pensii voluntare şi se aşteaptă ca cei mai interesaţi şi receptivi să fie persoanele cu vârste între 30 şi 40 de ani, cu un nivel ridicat de educaţie şi venituri. Cei cu o situaţie financiară prosperă nu sunt percepuţi ca fiind interesaţi de un astfel de mecanism, deoarece au la dispoziţie şi alte mijloace de a-şi asigura un trai decent la vârsta pensionării.
Din studiul realizat de Lighthouse, reiese că angajaţii sunt extrem de sensibili faţă de subiectul pus în discuţie, atitudinea lor având la bază afirmaţii de genul „prea târziu“ sau „prea devreme“. Din cauza problemelor cu care se confruntă în prezent pensionarii din România, cele mai multe persoane, în special cele cu vârste între 45 şi 55 de ani, au un sentiment de insecuritate, de nelinişte vizavi de momentul pensionării, resimţind acut faptul că nu au control asupra propriului lor viitor şi că nu dispun de suficiente posibilităţi financiare pentru a-şi face planuri în această privinţă. Evită să se gândească la momentul când nu vor mai fi activi, deşi sunt de acord că problema este foarte serioasă. Ea poate fi însă amânată, mai ales că, dispunând de un buget limitat, întotdeauna apar alte urgenţe decât asigurarea unei pensionări confortabile. Ei consideră că pensia privată facultativă este un produs mult mai potrivit tinerilor, pentru că ei pot suporta mai uşor plăţile lunare şi, în plus, vor avea şansa de a acumula o sumă mai mare, de care să beneficieze la momentul oportun.
Pentru tinerii între 25 şi 34 de ani însă, pensia privată nu reprezintă o prioritate, o nevoie stringentă. Mulţi dintre ei afirmă că se vor preocupa de acest lucru atunci când se vor apropia de momentul pensionării, eventual cu câţiva ani înainte. Se pare, totuşi, că există şi o perioadă propice pentru astfel de demersuri: între 34 şi 45 de ani. Respondenţii din această categorie de vârstă manifestă un interes real faţă de pensia facultativă. Dorinţa lor de a a-şi asigura o bătrâneţe lipsită de griji s-a lovit însă de anumite piedici, care ţin de lipsa de informaţii şi de anumite neclarităţi legislative, lucrurile fiind încă incerte în această privinţă, ceea ce creează o lipsă de încredere în funcţionarea sistemului.
Beneficii pentru care optează angajaţii la locul de muncă
Riscul de îmbolnăvire şi BĂTRÂNEŢEA sunt grijile din totdeauna ale angajatului român, motiv pentru care asigurările de sănătate şi pensiile private sunt privite, de ceva vreme, ca nevoi de bază cuprinse în pachetul salarial.
Anul trecut însă, dezamăgiţi de ritmul lent în care s-a perfectat cadrul legislativ, bucureştenii au „detronat“ asigurarea privată de sănătate, ca principal beneficiu dorit la locul de muncă, în favoarea PENSIILOR PRIVATE.
70% din bucureşteni au auzit de fondurile private de pensii, iar 3,9% contribuie deja la un astfel de fond.
Sursa: MEDNET Marketing Research Center
(studiu ASIBUS, realizat exclusiv în Bucureşti, la sfârşitul anului 2006)
«Atât noi, furnizorii, cât şi administraţia trebuie să ne străduim să explicăm avantajele schemelor de pensii private, pentru ca angajatorii şi angajaţii să decidă în cunoştinţă de cauză.»
Bram Boon, CEO ING Asigurări de Viaţă
PENSII PRIVATE OBLIGATORII (pilonul II)
• fondurile vor începe să funcţioneze din 2008
• Participă obligatoriu toţi angajaţii cu vârsta sub 35 de ani (1,8 milioane de salariaţi vor intra obligatoriu în primul an de funcţionare a sistemului), iar facultativ pot participa şi cei între 35 şi 45 de ani. După 45 de ani, accesul nu mai este permis.
• Din contribuţia la sistemul public de pensii, va fi transferată în primul an o cotă de 2,5%, urmând ca aceasta să crească cu câte 0,5% anual, până la 6%
în 2015.
PENSII PRIVATE FACULTATIVE (pilonul III)
• vor începe să funcţioneze, cel mai probabil, în a doua jumătate a acestui an
• pot participa toate persoanele active, indiferent de vârstă
• contribuţiile pentru pensiile private facultative beneficiază de deducere fiscală în limita a 200 de euro pe an, atât pentru angajat, cât şi pentru angajator