România se află pe ultimul loc în Uniunea Europeană la majoritatea capitolelor precum absorbţia fondurilor europene, nivelul de trai sau competitivitatea industriei, turism etc. Există însă un capitol unde ţara noastră reuşeşte să depăşească ţări precum Marea Britanie, Finlanda sau Germania. Este
vorba de internetul în bandă largă rapidă. Potrivit Comisiei Europene, 63,7% din gospodăriile din România au acces la conexiuni care oferă o viteză de transfer a datelor peste 30 Mbps (faţă de 53,8% în UE), în timp ce 89,8% din gospodăriile din România au acces la internet de bază, faţă de 95,5% în UE.
De ce e România pe primele locuri la internet? Ţara noastră a avut întârziere în introducerea internetului şi în dezvoltarea infrastructurii de comunicaţii, însă acest lucru a fost în favoarea noastră. Majoritatea reţelelor de la noi sunt construite cu echipamente de top, şi conexiunile se realizează prin fibră optică, în timp ce în multe localităţi din lume accesul la internet încă se realizează prin linia telefonică clasică.
Conform celui mai recent sondaj la nivelul UE privind modul în care europenii folosesc internetul, criteriul principal al utilizatorilor de internet se conturează a fi viteza de acces la internet. Aproape jumătate (45%) din gospodăriile europene și-ar dori un abonament de internet mai bun sau ar schimba furnizorul pentru a avea o viteză în bandă largă mai mare, criteriu care ajunge din urmă prețul în cursa celor mai importanți factori în alegerea serviciilor de internet.    
„Consumatorii vor din ce în ce mai mult ca internetul să fie suficient de rapid, de exemplu pentru a urmări materiale video. Pentru cei care desfășoară o afacere la domiciliu, viteza este, de asemenea, o chestiune de competitivitate. În prezent, consumatorii sunt atenți atât la viteză, cât și la preț atunci când își aleg furnizorul“, a declarat Neelie Kroes, vicepreședintă a Comisiei Europene.

Viteze mici, preţuri mari
Europenii nu primesc viteza de transfer internet pentru care plătesc. În medie, ei primesc numai 74% din viteza anunțată pentru care plătesc, potrivit Comisiei Europene. Conexiunile prin cablu au vitezele de download cele mai fiabile: media europeană de 74% ascunde o variație semnificativă între performanțele diferitelor tehnologii. Serviciile xDSL ating numai 63,3% din viteza de download anunțată, în comparație cu 91,4% în cazul conexiunilor prin cablu și 84,4% în cazul conexiunilor FTTx. În termeni absoluți, viteza medie de download în toate țările, prin toate tehnologiile utilizate, a fost de 19,47 Mbps în perioadele de vârf. Serviciile FTTx au atins cea mai mare viteză, de 41,02 Mbps. Serviciile prin cablu au atins 33,10 Mbps, în timp ce cele xDSL au fost mult în urmă, cu o medie de 7,2 Mbps.

18,6 ore petrecute săptămânal pe internet
Românii sunt pe locul al doilea în topul ţărilor care petrec cel mai mult timp online, cu o medie de 18,6 ore petrecute săptămânal pe internet, conform unui studiu Mediascope. Pe primul loc se clasează ucrainenii, cu 20 de ore petrecute online pe săptămână. Românii sunt urmaţi în top de turci, cu o medie de 18,3 petrecute pe internet săptămânal.
Timpul petrecut online de către europenii cu acces la internet a crescut cu 15% din 2010, situându-se în prezent la o valoare de 14,8 ore pe săptămână. Timpul petrecut pe internet este în continuare devansat de cel petrecut în faţa televizorului, respectiv 16,8 ore săptămânal, conform studiului Mediascope. La nivel european, există 426,9 milioane de utilizatori de internet, ceea ce reprezintă 65% din totalul populaţiei europene. Numărul acestora a crescut cu 19% faţă de anul 2010.