Acordul cu Fondul Monetar Internaţional a rămas singura garanţie pentru economia românească în faţa mediului investiţional. Evoluţia leului din ultima săptămână arată cât de puţin credibil mai este Executivul de la Bucureşti. Acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este un drum cu sens unic pentru România. După decizia Curţii Constituţionale de respingere a diminuării cu 15% a pensiilor, moneda naţională s-a depreciat la un maxim istoric, demonstrâ
Acordul cu Fondul Monetar Internaţional a rămas singura garanţie pentru economia românească în faţa mediului investiţional. Evoluţia leului din ultima săptămână arată cât de puţin credibil mai este Executivul de la Bucureşti.
Acordul de finanţare cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este un drum cu sens unic pentru România. După decizia Curţii Constituţionale de respingere a diminuării cu 15% a pensiilor, moneda naţională s-a depreciat la un maxim istoric, demonstrând că nici investitorii, nici populaţia nu mai au încredere în politicile Guvernului. Soluţia rapidă a Executivului pentru a repune pe şine acordul a fost majorarea TVA cu 5%. Astfel se urmăreşte limitarea deficitului bugetar la 6,8% din PIB, cum a cerut, la cea mai recentă evaluare, echipa de la Washington.
Prin urmare, virarea următoarei tranşe de împrumut va preveni riscuri majore, cel mai grav fiind deprecierea leului care ar avea repercusiuni în cascadă: dificultăţi în rambursarea creditelor, creşterea inflaţiei şi adâncirea recesiunii. Scrisoarea înaintată de Guvern Fondului cuprinde măsuri de reducere a deficitului bugetar prin două pârghii cu impact imediat: tăierea salariilor în sistemul public cu 25% şi majorarea TVA la 24%.
La scurt timp după publicarea actelor normative care le reglementează, FMI a dat asigurări că România nu a pierdut complet controlul. „Autorităţile române au arătat un angajament ferm faţă de programul economic care este susţinut de acordul stand-by, identificând rapid măsuri de compensare (pentru atingerea deficitului n.r.) după decizia Curţii Constituţionale“, a declarat reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria, Tonny Lybeck. Semnalele din partea FMI arată că oficialii de la Washigton vor să evite un dezastru pentru România. Noua tranşă va fi virată, de această dată, Băncii Naţionale a României (BNR) şi nu Ministerului de Finanţe pentru acoperirea deficitului. Însă, BNR ar putea ajuta indirect statul să-şi finanţeze deficitul acordând împrumuturi băncilor locale, care mai departe pot finanţa Guvernul cumpărând titluri de stat. Pentru rezerva BNR există însă şi o altă presiune în această perioadă: nevoia de a tempera deprecierea leului.
Ministerul de Finanţe a anunţat că vrea să împrumute între 13 şi 15 miliarde de lei de pe piaţa internă, în trimestrul următor. Şansele statului de a obţine împrumuturi de pe pieţele externe de capital sunt reduse din cauza dobânzilor ridicate pe care le-ar cere investitorii.
Decizie aşteptată
De altfel, România a fost plasată în primele zece cele mai riscante economii din lume, potrivit clasamentului realizat de Credit Market Analysis, din cauza primei foarte mari de asigurare a datoriilor statului în caz de incapacitate de plată. În aceste condiţii, Guvernul trebuie să respecte acordul cu FMI. Măsurile de austeritate recent anunţate sunt, însă, doar parte a unui plan mai larg de diminuare a deficitului bugetar, care se întinde şi pe următorii trei ani.
Deşi mai are de primit de la FMI circa 2,5 miliarde de euro din împrumutul total de 13 miliarde, România va fi, în continuare, dependentă de girul instituţiei financiare. Următoarea evaluare a evoluţiei economiei şi a criteriilor impuse Executivului va fi făcută de o delegaţie a FMI la sfârşitul lunii iulie.
860 milioane de euro este valoarea următoarei tranşe din împrumutul de la FMI care va intra în conturile Băncii Naţionale