Fondul Monetar Internaţional trage semnalul de alarmă, în prognozele sale regionale, cu privire la o creştere încetinită şi o inflaţie în continuare foarte mare, în vreme ce riscul de penurie de energie ar putea agrava situaţia. Creşterea economică pe continentul european este aşteptată sa fie de 3,2% în 2022 şi 0,6% în 2023, notează jurnaliştii francezi ai Les Echos.
Fondul Monetar Internaţional este pesimist în legătură cu sănătatea economiilor europene. În prognozele sale regionale publicate duminică, care vin după prognozele mondiale prezentate pe 11 octombrie, instituţia arată cu degetul o creştere încetinită şi o inflaţie în continuare foarte mare, cu un risc de penurie de energie care ar putea agrava situaţia.
„Perspectivele europene s-au întunecat considerabil”, a arătat instituţia.
„Europa era pe punctul de a ieşi din pandemie la sfârşitul lui 2021, cu o combinaţie de politici global adecvate, în vreme ce creşterea inflaţiei era pe cale să se atenueze”, dar „războiul Rusiei în Ucraina şi influenţele sale au schimbat complet aceste perspective”, a detaliat FMI.
Inflaţia ar urma să rămână foarte ridicată
Creşterea pe continentul european, fără Turcia şi ţările aflate în conflict, este aşteptată să fie de 3,2% în 2022 şi 0,6% în 2023, adică cu 0,7 şi respectiv 1,1 puncte mai puţin decât se anticipa la precedentele previziuni publicate în iulie. Cât priveşte inflaţia, ea ar urma să încetinească în 2023, dar să rămână foarte ridicată: FMI se aşteaptă la 6,2% în economiile europene avansate şi 11,8% în economiile europene emergente, transmite Les Echos.
Tabloul este sumbru şi „unul din principalele riscuri pe termen scurt este noua perturbare a aprovizionării energetice care, combinată cu frigul iernii, ar putea duce la penurii de gaz, o raţionalizare şi dificultăţi economice mai profunde”, a avertizat FMI.
„Tensiunile sociale s-ar putea intensifica drept răspuns la criza costului vieţii”, determinând guvernele să aibă „o politică bugetară mai expansionistă care ar putea obliga băncile centrale să-şi restrângă şi mai mult politica monetară”.
Întreaga Europă s-ar putea confrunta cu o recesiune profundă
„Trebuind sa facă faţă unei combinaţii de creştere slabă şi inflaţie ridicată care s-ar putea agrava, decidenţii europeni sunt confruntaţi cu arbitraje severe şi alegeri politice dificile”, a mai arătat FMI.
„Recesiunile tehnice – cel puţin două trimestre consecutive de creştere negativă a PIB – prevăzute în anumite părţi ale Europei s-ar putea transforma în recesiuni încă şi mai profunde pe tot continentul”, a mai alertat FMI.
La scară mondială, FMI şi-a menţinut previziunea de creştere pentru 2022 la 3,2% şi a scăzut-o pe cea pentru 2023 la 2,7%.