Recentul cutremur cu magnitudinea de 5,4 a reîntors în discuție pregătirea infrastructurii din București pentru un seism major. Marian Moiceanu, expert în arhitectură și rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, oferă o evaluare detaliată a riscurilor și măsurilor necesare atât pentru clădirile noi, cât și pentru cele vechi.
Evaluarea clădirilor vechi și noi în caz de cutremur
Marian Moiceanu, specialist recunoscut în arhitectură și rector al Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu” din București, a oferit detalii despre rezistența clădirilor din Capitală în fața unui cutremur sever. Potrivit lui Moiceanu, atât clădirile vechi, cât și cele noi, pot rezista în cazul unui seism major, dar acest lucru depinde de respectarea standardelor de construcție.
„Înainte de 1997, clădirile din România erau gândite să reziste doar la forțe gravitaționale. Asta înseamnă greutatea construcției în sine, împreună cu utilizatori, mobilier, zăpadă și așa mai departe. După cutremurul din 1977, conceptul proiectării structurilor a suferit o modificare majoră. S-au importat elemente valoroase din țările care aveau mai multe cunoștințe în domeniu, precum Japonia și altele.
Asta înseamnă că din momentul acela, proiectul nr. 100/1977, care a fost făcut de specialiști în zona structurilor, specifica foarte clar că este un alt tip de concept, în care structura trebuie să reziste nu doar la forțe gravitaționale, ci și la forțe inerțiale din cutremur.
Astfel, în mod evident, s-a schimbat totul: tipul de structură, dispoziția structurii, modul în care este armată structura, cu armătură de oțel. Să ne amintim, betonul este un material ce rezistă doar la compresiune. Oțelul este un material izorezistent, rezistă și la întindere, și la compresiune. Au urmat diverse schimbări în privința standardelor de construcție, au fost adaptate lucruri noi, care au apărut de-a lungul timpului în domeniul științei.
Proiectul nr. 100/1977 a suferit modificări aproape de la an la an. Din acest motiv, atunci când cineva care spune că o construcție veche o să cadă, e greșit. De asemenea, cine spune că o construcție nouă o să cadă, iarăși este greșit. Depinde la ce exigență a răspuns fiecare”, a declarat Marian Moiceanu.
Importanța expertizei și consolidării
Pentru clădirile vechi, expertiza profesională este esențială.
„Construcțiile construcții de înălțime mică, ce au fost construite înainte de 1977 – cu parter, etaj 1, etaj 2, care sunt din cărămidă, care sunt cu planșee din lemn sau din beton, aceste construcții vor avea deformații plastice în caz de cutremur, dar nu va fi colaps, dacă nu cumva ele nu au avut la bază un proiect de arhitectură și de structură, deci dacă au fost făcute după capul oricăruia”, afirmă Moiceanu.
În schimb, clădirile vechi cu risc seismic ridicat necesită expertize suplimentare și, în multe cazuri, consolidare.
Dacă discutăm despre construcții mai înalte, vechi, atunci ele trebuie expertizate. În cazul acestora, dacă ele au deja ‘bulină’, înseamnă că a fost făcută o expertiză acolo, de un inginer expert. Dacă acea clădire se încadrează în riscul 1 în caz de seism, atunci e nevoie de o consolidare. Structuristul va spune care sunt modalitățile de a consolida această construcție. Aici vorbim despre lucrări fie la nivelul suprastructurii, fie la nivelul infrastructurii, diferite procedee care sunt din ce în ce mai sofisticate”, a declarat arhitectul pentru ziare.com.
Pentru imobilele noi, Moiceanu subliniază importanța respectării normelor actuale. „Un proiect autorizat, realizat conform standardelor, va rezista,” spune specialistul.
„În schimb, dacă discutăm despre construcții noi, care să nu fi avut la bază proiecte făcute de specialiști, atunci «Dumnezeu cu mila!»”, mai transmite el.
Recomandări pentru cumpărătorii de imobile
Pentru cei care doresc să achiziționeze un imobil, Moiceanu recomandă implicarea unui specialist. „Verificați cartea construcției pentru a vă asigura că structura este conformă și că nu există deficiențe semnificative,” sugerează el. De asemenea, este esențial să verificați autorizațiile de construire și proiectele, iar cel mai bine este să consultați un arhitect sau un inginer de structură înainte de cumpărare.
Însă, cel mai bine, atunci când vrea să cumpere ceva, să ia lângă el un arhitect, dar cel mai bine un inginer de structură care să se uite, să analizeze, să vadă ce s-a întâmplat în timp cu construcția, cum a răspuns ea la cutremur și așa mai departe”, a menționat Moiceanu.
Construirea de la zero necesită respectarea legislației
Pentru cei care își construiesc casele de la zero, Moiceanu avertizează asupra importanței respectării legislației și angajării unor profesioniști calificați. „Construcția unei case trebuie realizată de o firmă specializată, care să respecte toate normele de construcție,” spune el.
Atunci când discuți despre structură, trebuie să ai un contract cu o firmă ce realizează structura, o companie specializată într-o astfel de activitate, un constructor care știe să toarne betoane, să pună armături, să facă acea carcasă de armătură, să respecte faze determinante, de la fundație până la terasă”, a declarat arhitectul.
În București, sunt peste 800 de clădiri cu risc seismic ridicat. Inițiativele de consolidare au fost adesea limitate de blocaje financiare sau opoziția proprietarilor. Ordonanța 20/1994 clasifică clădirile în patru clase de risc seismic, de la clasa I, cu risc ridicat de prăbușire, până la clasa IV, cu răspuns seismic similar clădirilor moderne.
Seismologul Gheorghe Mărmureanu estimează că următorul seism devastator în România ar putea avea loc în jurul anului 2040. Inspectoratul pentru Situații de Urgență preconizează că peste 33.000 de imobile ar putea fi afectate.
Pregătirea adecvată și respectarea normelor de construcție sunt esențiale pentru a minimiza riscurile și a proteja viețile în fața unui eventual cutremur sever.
