România se confruntă cu un mare risc: 1 din 4 companii a devenit „zombie”

România se confruntă cu o creștere îngrijorătoare a numărului de companii aflate în pragul colapsului financiar. Potrivit unei analize recente realizate de Sierra Quadrant, una din patru firme active în economie a intrat în categoria așa-numitelor „companii zombie” — entități care funcționează la limita supraviețuirii, incapabile să-și onoreze obligațiile financiare și extrem de vulnerabile la orice șoc economic.

Peste 155.000 de firme românești au fost identificate ca având probleme financiare majore la finalul anului 2024 — cel mai mare număr înregistrat în ultimii cinci ani. Valul de insolvențe, dizolvări, suspendări de activitate și radieri a atins cote record, evidențiind fragilitatea mediului de afaceri autohton în fața unei economii care dă semne tot mai clare de stagnare.

,,Din păcate, multe dintre aceste companii cu probleme nu devin vizibile decât când e prea târziu, când deja ajung în incapacitate de plată și se blochează. De acolo încep problemele pe lanțurile comerciale, apar insolvențele și din păcate tot mai multe falimente’’, arată experții.

Lanțuri economice fragile, risc de contagiune în masă

Cele mai afectate sunt IMM-urile din sectoare cheie ale economiei, precum comerțul, transportul, depozitarea, agricultura, turismul și serviciile. Presiunea pe costuri, inflația, scăderea consumului și lipsa investițiilor majore au creat un context extrem de dificil pentru aceste companii, multe dintre ele supraviețuind prin rulaje minime, credite comerciale și amânări la plată.

„Există o gamă largă de soluții, de credit risk management, de monitorizare a activității firmelor. Sunt câteva red flag-uri care trebuie luate în calcul când faci o analiză de risc, de la existența capitalurilor proprii negative la datoriile rostogolite de la an la an, fără un plan de restructurare.

Alte semnale de alarmă sunt legate de lipsa investițiilor, de dependența de împrumuturi, eșalonări sau măsuri guvernamentale. În esență, devine tot mai riscant să deschizi o legătură de business cu o companie necunoscută fără să apelezi la o analiză aprofundată privind situația financiară a acesteia”, avertizează Ovidiu Neacșu, partener coordonator la Sierra Quadrant.

Insolvențele se intensifică, economia încetinește

Potrivit datelor furnizate de Registrul Comerțului și Ministerul Finanțelor, anul 2024 a fost marcat de:

  • 46.205 firme dizolvate (+18% față de 2023),
  • 83.012 radieri (+16,5%),
  • 18.716 suspendări de activitate (+14,5%),
  • 7.274 de noi insolvențe (+9,4% față de anul precedent).

De asemenea, peste 37% dintre firmele care au intrat în insolvență au o activitate de peste 10 ani, semn că problemele nu afectează doar start-up-urile sau afacerile instabile, ci și companii aparent consolidate. Datoriile acestora au depășit, în ansamblu, 2,5 miliarde de euro.

Semnale clare de vulnerabilitate sistemică în România

BNR confirmă o creștere semnificativă a instrumentelor de plată refuzate în 2024: +30% ca valoare și +17% ca volum față de 2023. Tot mai multe companii — inclusiv medii și mari — intră în blocaj financiar fără semnale prealabile vizibile, accelerând fenomenul de contagiune economică.

„Scăderea vânzărilor, generată în principal de deprecierea puterii de cumpărare și în general de înrăutățirea condițiilor de business, va duce multe firme în pragul insolvenței și al falimentului.

Antreprenorii trebuie să știe că pot evita aceste situații prin dezvoltarea unor programe de însănătoșire a business-ului, de la acordul de restructurare la concordatul preventiv”, avertizează Ovidiu Neacșu.

Regiunile cele mai afectate sunt centrele economice mari: București, Cluj, Constanța, Ilfov și Brașov, unde ritmul dispariției firmelor a fost semnificativ mai mare decât media națională.

BNR Banca Națională a României
SURSA FOTO: BNR

Soluții și măsuri preventive restructurarea sau prevenirea prăbușirii afacerii

În acest context, specialiștii recomandă măsuri urgente de prevenție pentru mediul de afaceri, inclusiv:

  • Monitorizarea activă a riscurilor de credit și a situațiilor financiare ale partenerilor de afaceri,
  • Identificarea semnalelor de alarmă: capitaluri proprii negative, datorii rostogolite, lipsă de investiții, dependență excesivă de ajutoare de stat,
  • Apelarea la proceduri de restructurare, precum Acordul de restructurare sau Concordatul preventiv, care pot permite redresarea firmelor aflate în dificultate fără a ajunge în insolvență.

Datele INS confirmă că economia României a avut în 2024 un avans de doar 0,8% — cel mai slab din ultimii 12 ani, exceptând anul pandemic 2020. În acest context, presiunea pe mediul privat va continua, iar companiile care nu își consolidează rapid structura financiară se vor confrunta cu riscuri tot mai mari de colaps.