Dar nimeni nu ar trebui să stea liniștit: Vladimir Putin nu are gânduri de retragere. Iar următoarea sa provocare ar putea veni pe Marea Neagră.
Rusia a invadat Ucraina în 2014 și a anexat peninsula Crimeea. De atunci, a furnizat bani, instruire, arme și consilieri militari forțelor separatiste din regiunea Donbas, din sud-estul Ucrainei.
Ameninţare directă a Rusiei
Recenta desfășurare de forțe a fost probabil un semnal către Occident despre cât de implacabil va fi Putin în cazul Ucrainei. Și despre profunda sa opoziție față de aderarea țării la NATO. A fost, de asemenea, o distragere a atenției de la cazul Navalnîi.
În cele din urmă, desfășurarea de trupe a permis armatei ruse o practică destul de eficientă, în cazul în care Putin va decide să arunce zarurile și să invadeze țara vecină.
Deși nu trebuie subestimată capacitatea lui Putin de a-și surprinde rivalii geopolitici, deocamdată nu pare că a venit momentul unei astfel de acțiuni.
În schimb, liderul rus ar putea să privească spre mare și să își consolideze controlul asupra Mării Negre. Ca și Marea Chinei de Sud, acesta este un potențial punct de aprindere maritim. În plus, Marea Neagră este pe cale să devină o sursă bogată de hidrocarburi, ceea ce doar va exacerba doar tensiunile din regiune.
Avertismentul NATO
NATO are la Marea Neagră trei membri deplini ai alianței – Turcia, România și Bulgaria- și doi parteneri, în Ucraina și Georgia.
Într-o previzualizare din 2018 a ceea ce ar putea declanșa un conflict maritim, Marina rusă și garda de coastă au confiscat trei nave militare ucrainene, în timp ce navele încercau să intre în Marea Neagră, prin Strâmtoarea Kerci, care separă Rusia de Peninsula Crimeea.
Luna trecută, Pentagonul a anunțat că va trimite două distrugătoare cu rachete ghidate în Marea Neagră, viceministrul de Externe al Rusiei, Sergei Ryabkov, numindu-le „extrem de provocatoare”. Deși SUA au anulat brusc desfășurarea navelor, Kremlinul a închis zonele de coastă din apropierea Crimeei către nave de război străine.
O ofensivă ar include, probabil, desfășurarea unui amestec de bărci de patrulare rapide cu rachete de croazieră și de atac terestru.
Plus elicoptere și nave amfibii pentru transportul forțelor speciale, submarine diesel. Apoi nu trebuie excluse atacurile cibernetice pentru a opri comanda și controlul ucrainean și atacuri amfibii la intersecțiile strategice-cheie din spatele liniilor ucrainene.
Obiectivul ar fi neutralizarea forțelor navale ucrainene, obținerea controlului maritim complet în nordul Mării Negre și câștigarea dominației asupra unei secțiuni de pământ care ar putea conecta Rusia cu Crimeea.
SUA și NATO s-ar opune, dar Ucraina nu este acoperită de garanția de securitate a Alianței, din celebrul articol 5, care prevede ca fiecare stat NATO să ajute alt stat membru în cazul unui atac.