În contextul vulnerabilității crescute a Bucureștiului în fața riscului seismic, Răzvan Munteanu, director executiv al Administrației pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (AMCCRS), trage un semnal de alarmă cu privire la subfinanțarea cronică a programelor de consolidare structurală. Potrivit acestuia, deși există mii de clădiri cu risc ridicat, doar câteva au beneficiat de fonduri publice pentru reabilitare. Munteanu subliniază necesitatea urgentă de coordonare și investiții, avertizând că, fără intervenții susținute, „realmente cade orașul pe noi.”
Răzvan Munteanu: „Realmente cade orașul pe noi”
În cadrul unei dezbateri publice, Răzvan Munteanu a abordat problema lipsei de finanțare pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic în București.
Discuția a avut loc la sediul Grupului pentru Dialog Social (GDS), unde a fost organizată o dezbatere pe tema „Bucureștenii decid: 7 orașe sau unul singur? Prima dezbatere cu argumentele pe masă”. La eveniment a participat și primarul general al Capitalei, Nicușor Dan.
„Realmente cade orașul pe noi”, a declarat Munteanu, subliniind că pericolul este iminent din cauza stării avansate de degradare a clădirilor.
Conform acestuia, domeniul a fost „extrem de subfinanțat”, iar lipsa investițiilor adecvate face ca siguranța bucureștenilor să fie pusă în pericol.
Fonduri pentru eficiență energetică, dar nu și pentru consolidare
În cadrul dezbaterii, Răzvan Munteanu a detaliat problemele cu care se confruntă Bucureștiul în ceea ce privește investițiile.
„Au fost bani alocaţi în domeniul eficienţei energetice, avem câteva sute de milioane de euro cheltuite în oraş pe eficienţă energetică, însă pe consolidare mai puţin. Dacă ne uităm şi la ceea ce s-a întâmplat în ultimii 30 de ani la nivel de Primărie a municipiului Bucureşti, putem observa că doar 30 de imobile au fost consolidate din fonduri publice, sigur, cu recuperarea banilor de la cetăţeni”, a explicat acesta.
Conform spuselor lui Munteanu, în ultimii 30 de ani, Primăria Capitalei a reușit să consolideze doar 30 de imobile din fonduri publice. Aceste fonduri au fost alocate, însă cu condiția recuperării banilor de la cetățeni.
Această situație scoate în evidență prioritățile în distribuirea resurselor, accentul fiind pus pe eficiența energetică și nu pe consolidarea clădirilor cu risc seismic.
„Avem date colectate într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit”, a mai spus el.
Munteanu sugerează că este nevoie de o schimbare a politicilor publice pentru a redirecționa resursele către siguranța structurală a clădirilor, și nu doar către îmbunătățirea eficienței energetice.
Lipsa unei baze de date clare și abordarea „pompieristică” a problemei
Munteanu a adus în discuție și problema datelor incomplete privind clădirile vulnerabile la cutremure din București. Conform acestuia, deși Banca Mondială estimează că există peste 20.000 de clădiri vulnerabile, doar pentru aproximativ 2.000 de clădiri există date oficiale colectate. Mai mult, aceste date au fost colectate „într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit”, explică Munteanu.
„Deşi Banca Mondială spune că peste 20.000 de clădiri sunt vulnerabile riscului seismic, avem date colectate doar pentru 2000 dintre ele şi acestea într-un mod eterogen, pompieristic, primul venit, primul servit. Este clar că este nevoie de o abordare integrată, de o coordonare”, a subliniat directorul executiv al AMCCRS.
El a precizat că, începând din 2022, administrația bucureșteană a devenit eligibilă pentru unele programe naționale de finanțare, însă lipsa unei strategii coerente și resursele limitate fac ca această problemă să fie gestionată inadecvat.
„Din 2022, am început să devenim eligibili în programele naţionale, dar nevoile sunt atât de mari la nivel de oraş, astfel încât trebuie să avem o coordonare şi o abordare integrată şi în acest domeniu al consolidării, pentru că realmente cade oraşul pe noi. Trebuie să conştientizăm cu toţii acest lucru”, a afirmat Munteanu.
Oportunitățile de finanțare europeană, insuficiente și slab accesate
Răzvan Munteanu a subliniat și dificultățile întâmpinate în accesarea fondurilor europene, evidențiind că aceste resurse au fost, până de curând, dificil de accesat pentru proiectele de consolidare a clădirilor cu risc seismic.
„Concret, consolidarea nu a fost finanţată prin programe operaţionale regionale. A fost prima oportunitate în anul 2022, când la nivel naţional s-au alocat 300 de milioane de euro, Primăria municipiului Bucureşti, prin administraţia de consolidări, contractând 60 de milioane de euro. Acesta este un domeniu subfinanţat”, a declarat el.
Din această sumă, Primăria Municipiului București a reușit să contracteze doar 60 de milioane de euro prin intermediul administrației de consolidări. Cu toate acestea, Munteanu consideră că aceste fonduri sunt insuficiente pentru a acoperi nevoile Capitalei. El a reafirmat că subfinanțarea continuă să fie una dintre problemele majore ale domeniului.
