Gazele naturale vor continua să joace un rol extrem de important în România în următoarea decadă, consideră Dumitru Chisăliţă, analist din energie şi preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă.

Consumul de gaze în România, cu 50% mai mare în anul 2030; care e cheia pentru a nu deveni dependenţi de Rusia?

Consumul de gaze ar putea creşte chiar şi cu 50% în următorii 10 ani, iar asta ne obligă să punem la punct proiectele de exploatare din Marea Neagră, pentru a nu deveni dependenţi de importurile din Rusia.

„Gazele naturale vor continua să joace un rol important în viitor. Această tendinţă va fi mult mai dezvoltată la nivelul României, conform studiilor Asociaţiei Energia Inteligentă, această putând ajunge până la un nivel cu 50% mai ridicat decât în 2020, în situaţia în care politicile energetice promovate în prezent se vor aplica trecerea pe gaze a majorităţii centralelor pe cărbune şi racordarea a 1,8 milioane de consumatori casnici.

În lipsa exploatării gazelor naturale din Marea Neagră, această situaţie va aduce România în stadiul de dependentă netă de gazele din import. Exploatarea importantelor resurse din Marea Neagră nu se va realiza mai repede de anul 2025, dar ar putea acoperi cererea care se prefigurează în anul 2030 în România”, spune Dumitru Chisăliţă, într-un interviu acordat Ziarului Financiar.

„Exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie să contribuie la asigurarea securităţii energetice a României”

După ce Marea Britanie a părăsit Uniunea Europeană, ţara noastră a devenit al doilea producător de gaze din UE. România are rezerve de gaze naturale dovedite de 100 miliarde metri cubi, cea mai mare parte a resurselor fiind în zona Transilvaniei (circa 75%).

Estimările privind resursele de gaze din Marea Neagră vorbesc despre 200 de miliarde de metri cubi.

„Exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie să contribuie la asigurarea securităţii energetice a României, având în vedere creşterea necesarului de import din ultimii doi ani, tendinţă care se va menţine şi în viitor.

Regândirea politicii din domeniul gazelor naturale, care în prezent este dusă exclusiv în zona arderii gazelor – zona energetică, poate aduce gazul din Marea Neagră, mai ales după anul 2040, în situaţia a fi folosit în procese de chimizare cu plasarea României într-o poziţie unică în UE”, a precizat Dumitru Chisăliţă.

Capacităţile de producţie de energie bazate pe gaz, mai greu de finanţat

În prezent, consumul de gaze naturale din România este undeva în jurul valorii de 11-12 miliarde de metri cubi anul, potrivit datelor Transgaz. El ar putea creşte cu 8 miliarde de metri cubi, dintre care 4,4 miliarde ar veni din conectarea populaţiei la reţeaua de gaze, iar restul din punerea în funcţiune de noi capacităţi de cogenerare a energiei electrice.

O problemă pe viitor va fi că investiţiile în capacităţi de producţie de energie pe bază de gaz vor fi mai greu de finanţat, mai multe bănci mari anunţând deja că-şi retrag sprijinul pentru acest tip de proiecte.

„Cred că nu este vorba de proiectele pe gaz la modul general, ci de acele proiecte care nu îndeplinesc obiectivele UE privind clima şi energia pentru 2030 şi pentru a atinge obiectivele Acordului verde european.

Actuala pandemie de COVID-19 a întărit nevoia de a redirecţiona fluxurile de capital către proiecte durabile pentru a face economiile, întreprinderile etc. mai rezistente la şocurile climatice şi de mediu. Pentru a realiza acest lucru, a fost introdus conceptul de taxonomie (clasificarea activităţilor economice din punct de vedere ecologic – n.red.)”, a mai declarat Dumitru Chisăliţă.

Facturi mai mari la energie pentru populaţie

Preşedintele Asociaţiei Energia Inteligentă mai atrage atenţia că trecerea la energie care să asigure zero emisii nete de gaze cu efect de seră va presupune investiţii masive, iar asta se va traduce în facturi mai mari pentru consumatori pe măsură ce ne apropiem de anul 2050.

„Avertizarea, pe care trebuie să o conştientizăm, este dată de cerinţa că România trebuie, conform acordurilor asumate, că până în anul 2050 se treacă la utilizarea energiei care să asigure zero emisii nete de gaze cu efect de seră. Aceasta presupune investiţii masive în substituirea unora din formele actuale de energie cu alte forme de energie (regenerabile, hidrogen) şi reconvertirea reţelelor şi echipamentelor, inclusiv din interiorul gospodăriilor”, spune Dumitru Chisăliţă.

El estimează că aceste costuri investiţionale, împreună cu transportul gazului exploatat off-shore, care este mai scump, vor creşte facturile populaţiei cu 44% faţă de nivelul prezent. „Această situaţie, în lipsa unor măsuri drastice de antisărăcie, probabil că ar duce la situaţia în care jumătate din populaţia României să fie în sărăcie energetică după anul 2050”, mai spune analistul.