Ion Cristoiu, victimă a unei escrocherii online
Gazetarul Ion Cristoiu a povestit recent pe vlogul său cum a căzut victimă unei escrocherii online care l-a lăsat fără 20.000 de lei, după ce a fost sunat de o persoană necunoscută care l-a invitat să încaseze dividende de 8.000 de lei pentru cuponiada din anii ’90.
Aceasta este o poveste semnificativă despre cum fraudele bancare online sunt tot mai sofisticate, reușind să păcălească chiar și o personalitate cunoscută, cunoscută pentru atenția sa la detalii și experiența în jurnalism.
Într-o dimineață, Ion Cristoiu a primit un telefon de la un individ care se prezenta drept reprezentant al SIF Muntenia, anunțându-l că ar avea de încasat dividende pentru acțiunile obținute în cadrul procesului de cuponiadă din anii ’90.
La acea vreme, în anii ’90, guvernul român a transformat marile întreprinderi în acțiuni și le-a distribuit sub formă de cupoane, iar cetățenii aveau posibilitatea să devină acționari în diferite firme.
Acesta, însă, a refuzat să participe atunci și, evident, nu deținea niciun astfel de cupon. Totuși, apelantul a reușit să-l convingă, menționând că acesta ar deține acțiuni în valoare de 20.000 de lei, fapt ce l-a determinat pe jurnalist să-și revizuiască poziția.
Cum au acționat hoții?
Crezând că i se oferea o oportunitate neașteptată, maestrul a acceptat să continue discuția, iar interlocutorul a detaliat pașii necesari pentru a încasă suma promisă. În scurt timp, un alt apel din partea unei persoane care pretindea a fi de la BRD a venit pentru a explica procedura de transfer a banilor.
Escrocul a invocat necesitatea „segregării contului” pentru a realiza tranzacția, explicând că pentru a primi cei 20.000 de lei, banii ar trebui mai întâi transferați într-un cont bursier, iar ulterior să fie returnați.
În acea zi, Cristoiu a intrat în aplicația sa bancară BRD, fiind ghidat de escroc pentru a împărtăși detaliile contului și a efectua transferuri. Acesta i-a oferit un IBAN, care ulterior s-a dovedit a fi unul de la UniCredit, iar jurnalistul, din grabă și neluând în considerare semnele de întrebare, a efectuat transferul sumei de bani.
„La ce mă gândisem? Câte laptopuri aș putea să cumpăr cu banii aceștia…” povestește Cristoiu, regretând acum încrederea acordată unei persoane necunoscute.
Escrocul s-a folosit de tactica fraudă bancară online
În cazul descris, escrocheria s-a desfășurat cu o precizie incredibilă. În primul rând, apelantul a reușit să creeze un scenariul credibil prin invocarea cuponiadei, o temă care, deși mai puțin cunoscută în rândul tinerelor generații, rămâne un subiect de interes pentru cei care au trăit acea perioadă. Astfel, escrocul a profitat de amintirile și confuzia unor persoane care nu sunt suficient de familiarizate cu procedurile bancare actuale sau care nu sunt vigilente în fața fraudei.
De asemenea, tactica folosită de escroci, cunoscută și sub denumirea de „fraudă bancară online”, s-a dovedit a fi extrem de sofisticată. Aceștia au folosit apeluri telefonice și aplicații de mesagerie, cum ar fi WhatsApp, pentru a se prezenta ca reprezentanți ai instituțiilor financiare legitime. Creând impresia unui proces financiar complicat dar veritabil, escrocii au manipulat victima să efectueze tranzacții care, în realitate, nu aveau niciun scop decât să direcționeze banii într-un cont fraudulos.
Ion Cristoiu a subliniat un aspect esențial în cadrul relatării sale:
„Dacă vă sună cineva și spune că e de la SIF Muntenia, cel mai bine e s-o luați la fugă!”
Așadar, experiența sa ne servește drept avertisment despre riscurile în creștere ale fraudelor bancare online și importanța de a fi mereu pe alertă în fața unor asemenea tactici.
Această întâmplare nu doar că demonstrează cum escrocii pot folosi istoricul economic al unei persoane pentru a o manipula, dar subliniază și vulnerabilitățile sistemului bancar în fața tehnologiilor moderne de fraudă.
