La început au fost aşa-numitele Smart Meter, din două state comunitare. Apoi însă s-a pornit avalanşa. Alimentarea cu curent electric a fost atât de afectată, încât s-a impus oprirea centralelor nucleare. Automobilele şi utilitarele nu au mai putut fi alimentate, pentru că staţiile de benzină au nevoie de curent. Marile magazine au rămas fără alimente, iar multe produse s-au stricat pentru că frigiderele nu mai funcţionau. Oamenii au murit de foame şi de frig în locuinţe fără căldură.

Este, slavă Domnului, doar un scenariu de groază, abordat de Marc Elsberg în al său thriller "Blackout". Dar confruntarea directă cu aceste efecte posibile te face să te întrebi dacă infrastructura zilinică este cu adevărat protejată. Experţii avertizează deja demult asupra atacurilor cibernetice. Şi tot mai dese sunt atacurile hackerilor, fie că este vorba despre influenţarea rezultatului alegerilor din SUA, de spionajul industrial sau de blocarea totală a Internetului. Până şi reţeaua unei companii nord-americane de electricitate a fost ţinta unui virus virtual.

Cresc atacurile online

Experţii germani de la G Data sunt convinşi că nici o mare firmă din Republica Federală nu a scăpat de atacuri cibernetice concertate. "Acestea sunt în mod evident parte din spionajul industrial, comandate de concurenţa internaţională sau de serviciile secrete şi executate de consorţii profesionale specializate pe atacuri cibernetice", explica Tim Berghoff de la G Data.

Şi analiştii de la Deutsche Telekom sunt convinşi că aproape nicio firmă germană nu este scutită de atacuri cibernetice. "93 de procente din totalul companiilor mijlocii şi mari au suferit daune în urma unor acţiuni de spionaj online", se arată într-un comunicat de presă al celui mai mare concern de telecomunicaţii din Europa. Experţii Telekom sunt convinşi că şantajele virtuale se vor extinde şi mai mult în 2017.
 

Criptotroieni şi atacuri DDoS

"Ceea ce am observat în ultima perioadă la nivel de criptotroieni şi atacuri DDoS nu reprezintă încă vârful aisbergului", spune Thomas Tschersich, şeful siguranţei IT în cadrul Deutsch Telekom. "Vedem doar vârful-vârfului şi urmările lui vor fi violente", mai adaugă Tschersich.

Criptotroienii se instalează în computer şi blochează placa de bază. De multe ori, pentru deblocarea acesteia se solicită recompense. Atacurile de tip DDoS sunt cele concertate, în urma cărora cade serverul. Astfel de atacuri sunt facilitate de aparatele conectate la Internet (precum Smart Meter – contoare de curent inteligente, legate la reţea), care sunt manipulate de la distanţă. Şi în aceste cazuri se solicită de multe ori recompense serioase.

În plus, vocile critice din Internet pot fi reduse la tăcere prin intermediul manipulărilor de tip DDoS, după cum se mai tem experţii Telekom. Nu ar fi excluse nici destabilizarea infrastructurilor critice sau chiar a unor state întregi.

Pericol prin electrocasnicele de tip Smart

Chiar şi ruterele Telekom au fost recent ţinta unui atac, în urma căruia 900.000 de clienţi nu au mai avut nici o conexiune digitală. Un program a atacat la foc continuu anumite rutere, care au picat într-un final.

În acelaşi fel pot fi atacate şi aparatele electrocasnice legate la Internet. Printr-o astfel de experienţă au trecut în luna octombrie a anului trecut americanii de la Dyn. În urma unui atac cibernetic, cauzat de programul Mirai, numeroase pagini web nu mai putea fi accesate, printre ele numărându-se Twitter, Spotify, Netflix şi Ebay.

"Atacul asupra Dyn a dovedit cât de mare este puterea hackerilor", explică Tschersich. "Spargerea ruterelor din întreaga lume atestă cât de puternici pot deveni hackerii, care preiau controlul asupra a mii de rutere de pe mapamond", crede expertul Telekom.

Măsuri de protecţie

Odată cu amplificarea atacurilor, cresc exponenţial şi pagubele. În urmă cu un an deja, analiştii de la Bitkom estimau că pierderile financiare ale industriei germane în urma unor asemenea acţiuni însumează anual 22,4 miliarde de euro. Cum pot fi combătute asemenea acţiuni?

Programele de scanare constantă împotriva viruşilor, Firewalls şi parolele pentru aparate – " în cazul securităţii online protecţia de bază nu mai este de ajuns", spunea unul din managerii Bitkom, Winfried Holz, în urmă cu un an. Atacurile cibernetice devin tot mai complexe şi deseori nu sunt descoperite.

Telekom recomandă instalarea unor sisteme de protecţie în infrastructură, nu doar în aparate. Firmele ar putea lucra cu soluţii "comportamentale". De exemplu, anexele de la corespondenţa electronică ar putea fi filtrate printr-un segment care să nu aibă legătură directă cu reţeaua, pentru a nu virusa tot mediul virtual.

"Iar pentru utilizatorii privaţi de Internet, măsurile simple sunt extrem de importante. Chiar dacă sună banal, ele sunt esenţiale", conchide Tschersich. Cea mai simplă metodă ar fi: nu deschideţi niciodată mesajele şi anexele necunoscute!

Articol realizat de  Insa Wrede și Alina Kühnel pentru DW.com