România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon, un gaz radioactiv care cauzează cancer pulmonar pentru nefumători. Iradierea este foarte periculoasă pentru sănătate dacă se acumulează în clădiri.
Acest gaz radioactiv cauzează cancer pulmonar
Potrivit cercetătorilor, radiațiile cu radon au crescut numărul de cancere pulmonare la nefumători în 16 județe din România. Acest gaz radioactiv inodor și incolor se eliberează în mod natural și nu este periculos decât dacă se acumulează în clădiri.
România se situează printre statele cu niveluri foarte ridicate de radon în anumite regiuni, comparativ cu alte țări din UE. Potrivit datelor oficiale, ne aflăm pe locul 4 la acest capitol.
Conform specialiștilor, radonul nu ne pune în pericol atunci când se află în aer liber. Situația devine periculoasă abia când se acumulează în interior.
Studiile arată că expunerea la concentrații ridicate de radon în interior poate crește riscul de cancer pulmonar prin inhalare.
Acest gaz radioactiv se formează prin descompunerea elementelor chimice precum uraniu, toriu și radiu, prezente în sol, apă și materiale de construcție.
Cumularea din interiorul clădirilor reprezintă jumătate din toată expunerea la radiații pentru oameni.
Totodată, este a doua cauză principală a cancerului pulmonar, după fumat, și prima cauză în rândul nefumătorilor.
Riscul de cancer pulmonar cauzat de radon este substanțial mai mare pentru fumători.
Mai precis, au de aproximativ 25 de ori mai multe șanse de a dezvolta cancer pulmonar decât nefumătorii.
Pericolul a fost recunoscut și de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului
Pericolul a fost recunoscut și de Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC). Aceasta a clasificat radonul drept cancerigen uman dovedit, alături de fumul de tutun, azbest și benzen.
Trebuie menționat că prezența radonului în aerul din încăperi este determinată de mai mulți factori. Este vorba despre geologie, tehnici de construcție și tipuri de ventilație.
Totuși, sursa principală de radon este solul de sub clădiri. Radonul poate ajunge în clădiri prin fisuri, ferestre și alte goluri, în special în regiunile temperate și reci.
În regiunile temperate și reci, clădirile sunt adesea la o subpresiune ușoară. Mai mult, radonul poate fi eliberat și în duș sau în timp ce spălăm rufele.
Motivul este că acest gaz radioactiv se poate dizolva în apele subterane și poate fi eliberat în aer în timpul utilizării apei.
În schimb, riscul asociat consumului de apă contaminată cu radon nu este considerat major, comparativ cu expunerea la radon inhalat din aer.
Cercetătoarea Alexandra Cucoș, de la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babes-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoc, a oferit mai multe informații.
„România ocupă locul patru din Europa în ceea ce privește nivelul de radon, după Cehia, Estonia și Austria. Solul este principala sursă de radon. Solul și aspectele arhitecturale, cum sunt făcute fundațiile clădirilor, sunt factorii principali care influențează acumularea radonului în aerul interior. Nivelul concentrației de radon care se acumulează în aerul interior depinde de caracteristicile constructive ale fiecărei clădiri, gradul de etanșeizare și situația fundațiilor, iar dacă acestea nu au fost izolate, cum e cazul școlilor, radonul pătrunde mult mai ușor din pământ în aerul interior”, a explicat cercetătoarea.
Nivelurile de radon depășesc limitele admise în 16 județe din România
Trebuie menționat și că nivelurile de radon depășesc limitele admise în 16 județe din România. Media de concentrație de radon este de aproape 3 ori mai mare decât media națională.
Aceste județe sunt:
- Alba;
- Arad;
- Bihor;
- Bistrița-Năsăud;
- Brașov;
- Caraș-Severin;
- Cluj, Covasna;
- Harghita;
- Hunedoara;
- Maramureș;
- Mureș;
- Sibiu;
- Sălaj;
- Satu Mare;
- Timiș.
Regiunea Transilvania este considerată zonă cu risc ridicat de expunere la radon
Trebuie menționat că regiunea Transilvania este considerată zonă cu risc ridicat de expunere la radon. În aceeași situație se află și marile centre urbane precum București, Iași, Timișoara și Constanța.
„Din cauza geologiei solului, toată țara are o radioactivitate crescută a solului, este compoziția naturala a pământului, cu asta trăim și trebuie sa învățăm să luăm măsuri”, a mai spus cercetătorul de la UBB.
Amintim că România are legislație în ceea ce privește acest gaz. Un pachet de reglementări care completează Codul Construcțiilor din România a intrat în vigoare în octombrie 2023.
Astfel, reglementările din țara noastră impun un nivel de 300 Bq/m3, de trei ori mai mare decât norma de 100Bq/m3 considerată sigură de OMS.
Expunerea la o concentrație de 300 Bq/m3 de radon este echivalentul a 150 radiografii pe an sau a 16 țigări pe zi.
Primele clădiri în care ar trebui sa se ia măsuri sunt clădirile școlare, școlile și grădinițele. Urmează clădirile cu factor de ocupare ridicat, respectiv spitale, sedii administrative sau locurile de muncă.
Din 2023, administratorii clădirilor publice sunt obligați să ia măsuri pentru limitarea expunerii la radon.
Copiii sunt expuși acestui gaz radioactiv
Cercetătorii de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) au atras atenția asupra nivelului crescut de radon în clădirile publice, inclusiv grădinițe și școli.
Potrivit acestora, sunt foarte multe școli care nici măcar nu au placa de beton peste fundație. Altele sunt construite direct pe pământ.
În acest context, copiii sunt expuși, fiind vorba despre specificul construirii clădirilor educaționale din România.
Sunt vizate clădiri ridicate în perioada 1960-2000, când multe dintre școlile se construiau fără placa de beton.
Radonul un gaz greu, cu o densitate de aproximativ 10 ori mai mare decât a aerului. Totodată, gazul se atașează de aerosoli și rămâne în aerul interior, la distanta de 1-1,5 m înălțime față de planșeu, exact unde respiră copiii.
