România a emis șapte serii de obligațiuni verzi, în valoare totală de 8,1 miliarde de euro

În 2024, România a emis șapte serii de obligațiuni verzi, în valoare totală de 8,1 miliarde de euro, toate emise de Guvernul României, conform Tabloului de monitorizare a riscurilor climatice asupra sectorului bancar, publicat vineri de Banca Națională a României (BNR). Printre riscurile fizice principale identificate pentru țară se numără inundațiile, seceta și temperaturile extreme.

În ceea ce privește inundațiile, au fost identificate 23 de județe cu risc mediu și ridicat, în timp ce 31 de județe sunt expuse riscului de secetă. Totodată, 30 de județe se află sub risc crescut de temperaturi ridicate. Raportul mai menționează că, în 2023, România a pierdut 25,1 kilohectare de păduri din cauza defrișărilor, județul Suceava având cele mai mari pierderi (15%).

BNR și riscurile climatice ca amenințări pentru România

În același timp, Banca Națională a României (BNR) a publicat recent un raport în care sunt evidențiate riscurile climatice semnificative pentru România. Principalele amenințări identificate sunt inundațiile, seceta și temperaturile ridicate.

Potrivit raportului, 23 de județe se află sub risc mediu și ridicat de inundații, iar 31 de județe se confruntă cu riscuri mari legate de secetă. De asemenea, 30 de județe sunt expuse unui risc ridicat datorită temperaturilor extreme.

În cazul inundațiilor, companiile din zonele afectate au generat 12,7% din valoarea adăugată brută a economiei în 2023. De asemenea, seceta a avut un impact asupra companiilor din sectoarele vulnerabile, iar temperaturile ridicate au afectat și alte sectoare economice importante, cum ar fi cel imobiliar și utilitățile.

România susține tranziția ecologică și crește obligațiunile verzi

În același raport, BNR a menționat și evoluțiile pozitive în domeniul investițiilor verzi. România a înregistrat șapte emisiuni de obligațiuni verzi în 2024, cu o valoare totală de 8,1 miliarde euro. Aceste obligațiuni au fost emise de Guvernul României și sunt destinate sprijinirii tranziției către o economie mai sustenabilă.

La nivel global, emisiunile de obligațiuni verzi au crescut cu 6,5% față de 2023, ceea ce subliniază o tendință de încurajare a investițiilor care contribuie la protecția mediului și reducerea emisiilor de carbon.

BNR
SURSA FOTO: Inquam Photos / Octav Ganea

Impactul riscurilor climatice asupra economiei României

Riscurile climatice pot afecta considerabil economia națională. În 2023, România a pierdut 25,1 kilohectare de păduri, județul Suceava fiind cel mai afectat. În același an, inundațiile au generat daune economice semnificative la nivelul Uniunii Europene, iar în perioada 1980-2023, România a înregistrat pierderi totale de 19,6 miliarde euro.

Totuși, doar 1% din aceste pierderi au fost acoperite prin asigurări, ceea ce evidențiază vulnerabilitatea economiei românești la dezastrele naturale.

De asemenea, emisiile de gaze cu efect de seră (GES) au scăzut semnificativ în România în ultimii ani, atingând o reducere de 55% față de nivelul din 1990, dar țara trebuie să accelereze eforturile pentru a atinge obiectivele de neutralitate climatică până în 2050. Creșterea investițiilor verzi și promovarea energiilor regenerabile vor fi esențiale pentru succesul acestui proces.

România în fața provocărilor ecologice și economice

În ciuda progreselor în domeniul decarbonării și al energiei regenerabile, România se află în continuare sub media regiunii în ceea ce privește comerțul cu bunuri tehnologice destinate protecției mediului.

De asemenea, sectorul industrial și cel al transporturilor rămân principalele consumatoare de energie în economie, iar exporturile de combustibili fosili au scăzut semnificativ în 2023. În plus, România se află sub media regională în ceea ce privește comerțul cu tehnologie ecologică și managementul resurselor, aspecte esențiale pentru tranziția către o economie verde.

În concluzie, România se confruntă cu multiple provocări economice și climatice, iar soluțiile pentru combaterea riscurilor climatice și gestionarea resurselor naturale trebuie să devină o prioritate atât pentru autorități, cât și pentru sectorul privat. Creșterea investițiilor în infrastructura verde și susținerea tranziției către un model de economie sustenabilă sunt pași esențiali pentru protejarea viitorului ecologic și economic al țării.