Pericolul ascuns din permafrost. Cercetătorii din Norvegia au descoperit că bolile și agenții patogeni nu sunt singurele pericole care pândesc sub permafrost, existând îngrijorări că supraîncălzirea planetei s-ar putea accelera, dacă este eliberat un gaz puternic, care captează căldura.
După cum detaliază ScienceAlert, cantități „substanțiale” de gaz metan au fost găsite în jumătate din puțurile de explorare forate de companiile de energie din Svalbard, arhipelagul cu cel mai nordic oraș din lume.
Ce este permafrostul
Permafrost este un termen folosit pentru a descrie un strat de sol sau rocă care este permanent înghețat pe o perioadă lungă de timp, de obicei mai mult de doi ani consecutivi. Acest strat înghețat se găsește de obicei în regiunile reci ale planetei, cum ar fi Arctica, Siberia și unele părți ale Antarcticii, precum și în regiunile muntoase înalte.
Permafrostul este o combinație de sol, rocă, nisip și alte minerale ținute împreună de gheață. În stratul exterior se află o cantitate mare de carbon organic, resturi animale și vegetale care nu s-au descompus complet din cauza temperaturilor scăzute.
S-a auzit un sunet puternic, ca o bubuitură
„Oamenii care forează au auzit un sunet puternic, ca o bubuitură, venind din sondă, așa că am decis să aruncăm o privire, înarmați cu alarme rudimentare concepute pentru a detecta nivelurile periculoase de metan, care au fost declanșate imediat când le-am ținut deasupra sondei”, a declarat Thomas Birchall, autorul studiului, pentru ScienceAlert.
Cercetarea a fost publicată în revista Frontiers, scrie acest site.
De ce descoperirea este alarmantă
Chiar dacă oamenii de știință nu știu exact cât de mult metan se scurge din permafrost, ei cred că gazul ar putea încetini semnificativ eforturile de a limita creșterea temperaturilor globale la 2,7 grade Fahrenheit peste nivelurile preindustriale, dacă scapă din bariera de protecție înghețată, potrivit ScienceAlert.
În prezent, dioxidul de carbon este gazul care captează căldura, reprezentând 65% din poluarea cauzată de încălzirea planetei, potrivit Agenției pentru Protecția Mediului.
Chiar dacă concentrațiile de metan sunt mult mai scăzute – de 16%, un studiu al US Geological Survey a constatat că gazul, care este de 28 de ori mai puternic decât CO2, „contribuie cu aproximativ 25% la încălzirea temperaturilor”.
Creșterea temperaturilor globale a fost legată, printre altele, de lipsa aprovizionării cu alimente, de răspândirea bolilor și evenimente meteorologice extreme, cauzând slăbirea permafrostului.
Ce se poate face pentru a proteja permafrostul
Utilizarea energiei murdare, cum ar fi gazul, petrolul și cărbunele, este principalul motiv pentru care temperaturile au crescut vertiginos în ultimele decenii.
Alimentarea caselor cu energie solară este un tip de investiție în energie curată care va aduce beneficii atât pentru planetă, cât și pentru economiile oamenilor.
Virusuri din permafrost vor reveni la viață
Daily Mail notează că șapte virusuri din permafrostul siberian (strat de sol și de roci care nu se dezgheață nici în timpul verii) au fost reînviați și replicați în laborator.
Printre aceștia se numără și Pandoravirus Yedoma, care a fost înghețat timp de 48.500 de ani. Cel mai tânăr virus readus la viață a fost înghețat 27.000 de ani. Cu toate acestea, nu reprezintă un risc la adresa oamenilor, chiar dacă oamenii de știință spun că alte virusuri expuse de gheața topită ar aduce efecte dezastroase, care vor duce la noi pandemii.
Pandoravirusul a fost numit după cutia Pandorei. A fost descoperit pentru prima dată în anul 2013 și are dimensiuni gigante. Ca mărime, este al doilea cel mai mare dintre genurile virale cunoscute, după pitovirus.