Pericolul ascuns din Siberia! Oamenii de știință avertizează cu privire la accelerarea încălzirii globale
Un studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea din Bonn a scos la iveală faptul că valul de căldură extremă cu care Siberia s-a confruntat anul trecut a dus la o ”anomalie de temperatură” de 6 grade Celsius față de perioada de referință 1979-2000.
Studiul, notează Daily Mail, arată că valul de căldură din 2020 a dus la creșterea emisiilor de gaz metan din calcar, subliniind că din iunie 2020 concentrația de metan a crescut în Peninsula Taymyr și în martinea platformei siberiene. Cercetătorii au constatat că, la începutul acestui an, metanul s-a răspândit în toată regiunea.
Doctorul Nikolaus Froitzheim, profesor la Universitatea din Bonn, spune că zonele vizate de metan sunt formațiuni calcaroasee din era paleozoică, datând de acum 541 milioane de ani. el spune că metanul este deosebit de periculos.
„Metanul este deosebit de periculos aici, deoarece potențialul său de încălzire este mult mai mare decât cel al CO2”, a declarat prof. dr. Nikolaus Froitzheim, de la Universitatea din Bonn.
Ce îl face mai periculos decât dioxidul de carbon
Environmental Defense Fund spune că metanul are o putere de încălzire de 80 de ori mai mare decât cea a dioxidului de carbon în primii 20 de ani în care ajunge în atmosferă.
Un studiu din aprilie 2021 arată că 15 procente din emisfera nordică sau 11 procente din întregul glob este acoperit cu permafrost. Cercetătorii spun că dacă această porțiune s-ar desgheța din cauza schimbărilor climatice, atunci situația ar fi îngrijorătoare având în vedere implicațiile pe care le-ar avea evenimentul asupra creșterii temperaturilor.
Diferite studii anterioare au lăsat de înțeles să o dezghețare a premafrostului ar putea contribui la o creștere de 0,2 grade Celsius până în 2100 și nu ar duce la o ”bombă de mentan” așa cum reiese din actualul studiu.
Nikolaus Froitzheim a precizat că formațiunile de sol din aceste zone sunt „foarte subțiri până la inexistente”, astfel că nu există prea multe motive de îngrijorare cu privire la metanul provenit din descompunerea solului.
Impact dramatic asupra climei
Profesorul explică faptul că sistemele de fracturi și peșteri din calcar sunt susceptibile de a deveni poroase odată cu creșterea temperaturilor, spunând că metanul poate ajunge la suprafața Pământului.
„Ca urmare, gazele naturale, fiind în principal metan din rezervoarele din interiorul și de sub permafrost, pot ajunge la suprafața Pământului”, a explicat el.
Acesta a mai spus că gazele naturale din subsolul Siberiei de Nord sunt în cantități uriașe și că atunci când acestea vor fi adăugate în atmosferă la dezghețarea permafrostului, clima va avea parte de un impact dramatic.
Sursă foto: Dreamstime
