Pericolul din spatele aderării Finlandei la NATO. Putin ar putea desfășura arme nucleare în Kaliningrad
Cu Finlanda, granița NATO va fi și mai aproape de Rusia, aproape 1.400 de kilometri de linie comună care întărește poziția Alianței într-o zonă apropiată de mare interes economic și geostrategic pentru Moscova: Arctica.
Reporter: Ce forțe s-ar adăuga NATO dacă se confirmă aderarea Finlandei la Alianță?
Neil Winn: Președintele finlandez Sauli Niinistö și prim-ministrul Sanna Marin au luat o decizie istorică de a sprijini aderarea, rupând cu mai bine de opt decenii de nealiniere. Acest lucru a supărat Rusia, care susține că este „o amenințare la adresa granițelor sale”.
Reporter: Putin a avertizat că Finlanda și Suedia în NATO vor impulsiona o reînarmare în Marea Baltică. Este aceasta o amenințare reală?
Neil Winn: Probabil, dacă Finlanda și Suedia se alătură NATO, riscul de atac al Rusiei va scădea, iar descurajarea va fi mai coerentă pentru regiunea nordică. Totuși, acest lucru ar schimba semnificativ și securitatea statelor baltice. Intrarea Finlandei și a Suediei în NATO ar putea întări Alianța, protejând în același timp ambele țări. NATO ar trebui, de asemenea, să-și restructureze apărarea nordică și baltică. În principiu, aceasta ar acționa ca un element de descurajare important împotriva agresiunii ruse, arată La Razon.
Pe de altă parte, aderarea la NATO ar putea determina Moscova să desfășoare arme nucleare în Kaliningrad, exclava rusă dintre Polonia și Lituania – dacă acestea nu sunt deja dislocate acolo. În realitate, un risc mai realist este cel al atacurilor cibernetice rusești, al campaniilor de dezinformare și al încălcărilor ocazionale ale spațiului aerian.
Reporter: Care alte țări, în afară de Suedia, ar fi dispuse să se alăture NATO în următorii câțiva ani?
Neil Winn: La Summitul de la București din 2008, Aliații au convenit ca Georgia și Ucraina să devină membre NATO în viitor. În prezent, trei țări asociate și-au declarat aspirațiile de a adera la NATO: Bosnia și Herțegovina, Georgia și Ucraina. Niciunul dintre acești candidați nu are șanse iminente de a adera la NATO. În cazul Moldovei, este o țară care vrea să rămână neutră, dar ar putea fi atrasă într-un război mai larg, dacă Moscova escaladează conflictul dincolo de Ucraina.
Este puțin probabil ca Ucraina să devină membră NATO
Reporter: Este NATO, după invadarea Ucrainei, mai necesară ca niciodată?
Neil Winn: Războiul din Ucraina este atât despre concepții despre ordinea mondială, cât este despre conflict. Pe de o parte, NATO reprezintă o concepție internaționalistă liberală a ordinii mondiale care se bazează pe dreptul internațional, multilateralism și buna guvernare. În schimb, Rusia și China reprezintă viziuni autoritare ale ordinii mondiale. Alegerea este între statul de drept și starea de război. Noul Concept Strategic al NATO, care va fi adoptat la summitul de la Madrid din iunie 2022, a fost reînnoit și va apăra cu fermitate agenda internaționalistă liberală a guvernării globale împotriva principalilor săi concurenți autoritari.
Reporter: Este complet exclus ca Ucraina să adere la NATO în viitorul apropiat?
Neil Winn: Președintele francez Emmanuel Macron a declarat recent că va fi nevoie de zeci de ani pentru ca Ucraina să adere la Uniunea Europeană, dacă nu o va face deloc. Având în vedere circumstanțele, nu se poate vedea nici cum Ucraina ar putea adera la NATO pentru mult timp, având în vedere acțiunea militară rusă în curs și ocuparea unor părți din Ucraina. Este posibil ca NATO să lase ușa deschisă pentru aderarea Ucrainei (deoarece aceasta transmite un mesaj important Rusiei), dar probabilitatea ca acest lucru să se întâmple nu este mare pe termen scurt și mediu. Este posibil ca părți ale Ucrainei, cum ar fi regiunea Donbas, din est, să rămână sub ocupație rusă pentru o perioadă de timp
