Elena Cardaș, medic și scriitor își amintește momentul prin care a trecut în 2017, când a trăit luni cumplite de tratament contra cancerului.

„Ziua în care am murit şi în care Dumnezeu mi-a mai dat, aşa sper, o a doua șansă la viață. Am trecut prin tot felul de trăiri. De la negare la acceptare. De la renunțare la luptă, la încrâncenare. Fusesem aruncată brutal într-un ring , fără ca cineva să mă pregătească, faţă în față cu o namilă furibundă, gata să mă doboare”, spunea medicul într-o publicație medicală.

Născută pe 15 noiembrie 1959, la Botoșani, medicul a terminat Facultatea de Medicină și Farmacie din Iași, specialitatea medicină generală. Ulterior, ea a lucrat pentru mulți ani la Spitalul Județean Botoșani. De asemenea, a devenit membru al Uniunii Scriitorilor din România.

Cancerul, o consecință a vieții pe care-o ducea

La cinci ani de la teribila veste, medicul transmite un mesaj și spune că boala, cancerul la sân mai exact, este și o consecință a vieții pe care o ducea.

„La 16 ani am fost operată de un fibroadenom la sânul drept. M-au dus la București la marele profesor Setlacek. Purtam la consultație un sutien din nailon și un furou dintr-o dantelă sintetică, mie mi se părea sexy și extravagant în anii 70. Și se găseau greu. Numai ca omul, parcă îl văd, mi-a luat lenjeria între degete și mi-a spus pe tonul cel mai serios posibil: astea le arunci. Pe piele se poartă doar bumbac. Știți ce am gândit atunci? Că e un moșneag ramolit și înapoiat. Credeți-mă, dădusem o avere pe lenjeria aceea extrem de nesovietică”, spune medicul Elena Cardaș.

De atunci, continuă medicul botoșănean, au trecut zeci de ani. Astăzi, cancerul de sân este cel mai frecvent cancer.

„Este atât de frecvent încât, dacă ar fi fosforescent, am trăi ca printre licurici”, spune aceasta.

Medicul a cercetat cu privire la cauzele, dar și la efectele pe care deseori le ignorăm „conștient sau nu”.

„Nu poți să nu te întrebi. Nu neapărat de ce eu, de ce tu, ci de ce atât de mult cancer de sân în ultimii 20 de ani? În blocul cu 7 etaje în care stau nu este palier fără un vecin răpus de cancer. De fapt sunt și 2 sau 3. Pe scurt, răspunsul este simplu: pentru că omenirea a vrut confort”, spune aceasta.

Ce a descoperit medicul

Astfel, Elena Cardaș a ajuns la fitoestrogeni, „substanțe care imită hormonii umani și care provoacă diferite forme de cancer”.

„Îi evit cât de mult pot. Așa cum încerc să evit orice fel de carne sau ouă sau lapte incerte. Toate sunt bombe cu ceas. Marea majoritate a cancerelor de sân sunt dependente de estrogeni, întreținute și agravate de acești hormoni sau echivalenți chimici. Dar cum internetul vine cu cascada de informații la pachet, aș vrea să vă enumăr doar o mulțime de lucruri care sunt asemănători estrogenilor și prin cumul produc cancer de sân. Pun pariu că nu puteți renunța la multe”, mai spune medicul.

Ea spune că suntem din ce în ce mai vulnerabili și din ce în ce mai predispuși la boli crunte. În acest context, Elena Cardaș arată cu degetul către multe produse care conțin substanțe toxice care pot duce la cancer, precum materiale sintetice din lenjeria intimă, pet-urile din plastic, șampoane, săpunuri lichide sau gelurile de duș ambalate în plastic.

„Toate conțin toxine producătoare de cancer de sân, dar cine s-ar mai întoarce la sticlă? Nici biberoanele nu mai sunt din sticlă, deși se recunoaște că nu sunt nici pe departe din plastic sigur. E adevărat, s-a renunțat la parabeni de vreo 2 ani, dar până acum toate cosmeticele le conțineau. Decenii în șir ne-au intrat pe sub piele la propriu. Și da, trebuie să apreciez că marile firme încearcă acum să își repare greșeala și încep să folosească sticlă sau ceramică pentru cutiile lor cu creme. Vă mai aduceți aminte de pastele de dinți în tuburi din metal? Au dispărut. Plastic. Ți-a rămas ceva carne ori legume? Fuga cu ele într-o pungă în congelator. Doar nu le aruncăm. Le mâncăm mai târziu pline cu ftalati cancerigeni. Nici nu ne trece prin cap asta. Cum nu prea înțelegem de ce am cumpăra o baghetă învelită în hârtie și nu o franzelă în pungă din plastic”, spune medicul.