În urmă cu aproximativ două săptămâni, o insuliță aflată la o aruncătură de băț de Kastellorizo, insula Ro, a fost teatrul unui clinci între un elicopter turc și militarii greci.

Incidentul a fost urmat, câteva zile mai târziu, de moartea unui pilot grec care pornise la bordul unui avion de luptă în interceptarea unei aeronave a Turciei care încălcase spațiul aerian al Greciei.

Astfel de acțiuni de pe linia Mediterană-Egee s-au înmulțit în ultimele luni, iar oficialii greci se tem că Ankara, sub politica neo-imperialistă a lui Recep Tayyip Erdogan, caută să forțeze un conflict armat între cele două țări membre NATO, scrie Digi24.

„Cu turcii nu avem probleme, cu oamenii simpli. Problema este Erdogan. Erdogan și guvernul turc. Ei vor să facă Turcia mai mare”, a declarat un localnic de pe insula Kastellorizo, Kostas Raftis, în vârstă de 57 de ani, citat de The New York Times.

„Erdogan și-a cam pierdut controlul – își alege multe lupte și există o mare incertitudine privind mizele pe care este pregătit să și le asume și până unde vrea să meargă”, este de părere Nikos Tsafos, cercetător al think tank-ului Center for Strategic and International Studies.

„Pericolul ca ceva rău se petreacă cresc săptămânal”, subliniază Tsafos.

Yildirim și președintele turc Recep Tayyip Erdogan i-au trimis condoleanțe premierului grec Alexis Tsipras, dar opinia publică greacă dă vina pe Turcia, pe care o consideră direct responsabilă pentru moartea pilotului în vârstă de 34 de ani.

Insulele implicate în dispută fac parte din ceea ce Turcia numește „zonele gri”, zone cu jurisdicție contestată, aflate în Marea Egee. Grecia, pe de altă parte, nu recunoaște astfel de „zone gri”, în conformitate cu Tratatul de la Lausanne și cu dreptul internațional.

Erdogan a susţinut în timpul vizitei sale la Atena de anul trecut că “Tratatul de la Lausanne trebuie reconsiderat, evocând minoritatea turcă din Tracia, o regiune din nordul Greciei, ca justificare”.

Chiar și în mijlocul acestui climat periculos, ambele părți se complac într-o retorică beligerantă. În Turcia, Erdogan și partidul său au declarații și discursuri tot mai agresive la adresa Greciei, iar cel mai mare partid de opoziție este acum condus de Kemal Kilicdaroglu, un bărbat care susține că Turcia are nevoie să recupereze 18 insule turcești ocupate în prezent de Grecia, ceea ce ar putea duce la escaladarea unui conflict fără precedent în Europa secolului 21. 

În secolul 20, cele două state s-au aflat de mai multe ori în război sau au fost la un pas de conflicte militare în disputa pentru insula grecească Imia, în 1996, înainte ca Statele Unite să intervină pentru calmarea tensiunilor. Însă acum, Grecia și Turcia par a fi mai aproape de un război în toată regula, scrie Foreign Policy.

Ce vor turcii?

Kastellorizo a aparținut Imperiului Otoman, însă tratatele internaționale care au schimbat granițele de după Primul Război Mondial au mutat insula în partiția teritorială a Greciei.

Practic, Turcia nu contestă acum suveranitatea grecească asupra insulei, dar guvernanții turci consideră nedrept ca doar Atena să profite de exploatarea zonelor cu potențial energetic din Marea Mediterană. La fel și în celălalt punct fierbinte – Marea Egee, unde coliziunile dintre vase grecești de război și turce au devenit un peisaj frecvent.

La începutul acestui an, compania italiană Eni a anunţat că platforma sa Saipem 12000 a fost blocată de nave militare turceşti pentru a nu ajunge în zona de explorări situată la sud-est de Larnaca. 

latforma urma să efectueze activităţi de forare în apele din zona economică exclusivă a Ciprului, de la care compania italiană a obţinut licenţe de exploatare a unor zăcăminte de hidrocarburi. Ankara îşi exprimase anterior îngrijorarea cu privire la activităţile companiei italiene în Cipru.

În iulie 2017, ministrul de externe turc, Mevlut Cavusoglu, avertizase că Turcia va lua măsuri dacă Republica Cipru va începe lucrările de foraj la zăcământul de gaze „Afrodita”. Ankara insistă că acesta „aparţine tuturor părţilor, inclusiv ciprioţilor turci”.