Șoferii care consumă substanțele introduse de Ministerul Sănătății în lista respectivă riscă să rămână fără permis de conducere. Noua politică de control antidrog ridică întrebări privind criteriile și metodele folosite în România pentru a testa influența reală a acestor substanțe asupra capacității de a conduce.
Cei care le consumă riscă să rămână fără permis de conducere
Vlad Zaha, expert criminolog și cercetător la Universitatea Manchester din Marea Britanie, a oferit mai multe explicații pentru Europa Liberă. El spune că legislația românească are lacune în privința limitelor de concentrație ale substanțelor detectate în corp, limite care există în alte țări europene pentru a diferenția între consumul responsabil de medicamente și influența propriu-zisă asupra capacității de a conduce.
Spre deosebire de alte state, România nu stabilește un prag minim pentru aceste substanțe în sânge, iar rezultatul este că orice cantitate detectată poate conduce la investigații penale.
„Poliția Română efectuează teste pe șosele fără suspiciuni obiective, în mod aleatoriu, ceea ce duce la o rată de 80-90% de rezultate negative”, explică Zaha, arătând că această abordare ridică îngrijorări legate de relevanța și eficiența testărilor.
O proporție mare dintre persoanele testate nu consumaseră substanțe care le afectează capacitatea de a conduce, însă în multe cazuri sunt declanșate investigații complexe și costisitoare pentru prezența unor urme insignifiante de substanțe interzise.
Expertul subliniază și lipsa unei proceduri clare pentru identificarea șoferilor sub influența unor substanțe periculoase, o abordare care creează dificultăți pentru polițiștii români. În Statele Unite, de exemplu, agenții de poliție utilizează teste motrice și senzoriale, cum ar fi păstrarea echilibrului pe un picior sau urmărirea unui obiect cu privirea, pentru a evalua capacitatea de a conduce înainte de a aplica teste antidrog.
În România, însă, controlul antidrog se realizează fără această etapă preliminară de observare, iar decizia de testare este adesea arbitrară, potrivit declarațiilor lui Vlad Zaha.
Multe medicamente pentru răceală sau durere, precum paracetamolul, pot conține ingrediente care generează rezultate pozitive la teste
Specialistul a fost întrebat de către sursa menționată ce pregătire ar trebui să aibă un polițist rutier în privința substanțelor interzise. O problemă comună este pentru șoferii care urmează tratamente medicamentoase și se tem de rezultatele unui test antidrog. De exemplu, multe medicamente pentru răceală sau durere, precum paracetamolul, pot conține ingrediente care generează rezultate pozitive la teste.
Zaha subliniază că, în România, șoferii nu pot evita procedura legală chiar dacă prezintă o rețetă medicală care să dovedească folosirea responsabilă a medicamentelor prescrise. În cazul unui test pozitiv, aceștia sunt totuși obligați să treacă prin investigații suplimentare, inclusiv analize de sânge și urină la medicina legală.
Inspectoratul General al Poliției Române confirmă că documentele medicale nu pot scuti șoferii de acest proces. Practic, un test pozitiv atrage automat investigații suplimentare, iar absența unui ghid clar pentru polițiști în privința interpretării rezultatelor duce la confuzii și la o aplicare ineficientă a legislației.
„La momentul ordonanței 84 din vara trecută, fostul șef al Poliției Române Bogdan Despescu spunea public că nu toți șoferii vor fi testați antidrog și că trebuie să existe niște suspiciuni. Dacă 90% dintre teste sunt negative este cumva ireal să ne gândim că au fost suspiciuni pentru toate aceste mii și zeci de mii de persoane, când, în final, abia 6 sau 7% din totalul lor au fost într-adevăr sub influență. Asta ne indică clar că nu există niciun fel de ghiduri sau pregătire în Poliția Română pentru a aplica corect mecanismul decizional.
La momentul actual nu avem astfel de ghiduri. În alte state, în special în Statele Unite ale Americii, sunt teste senzoriale, motrice, de exemplu, de a sta într-un picior, de a urmări un obiect cu privirea, de a-ți păstra echilibru, sau pur și simplu vizual sau conversațional, să zic așa. Pe parcursul „examinării” de către polițist îți dai seama dacă acel șofer s-ar putea să fi consumat ceva care îi afectează negativ capacitatea”, a declarat specialistul.
Ce facem dacă suntem răciți și trebuie să luăm paracetamol
Vlad Zaha a fost întrebat și ce putem face dacă suntem răciți și trebuie să luăm paracetamol și trebuie ne urcăm la volan. Răspunsul acestuia scoate în evidență și mai multe lacunele din momentul de față.
Potrivit specialistului, nu putem dovedi că este vorba despre o substanță interzisă. Chiar dacă ai o hârtie de la medic și o arăți polițistului, parcursul rămâne neschimbat, spune el.
„Din păcate, nu se poate. Au fost câteva voci în spațiul public care spuneau că dacă am avea, de exemplu, o trimitere sau orice fel de dovadă de la medic pe care o prezentăm agentului de poliție înainte sau după efectuarea testului, atunci am putea scăpa de tot parcursul lucrurilor de mers la analize, de dosare penale, de așteptat rezultate de la IML.
Acest lucru este fals. A fost confirmat și de Inspectoratul General al Poliției Române. Chiar dacă ai o hârtie de la medic și o arăți polițistului, parcursul tău rămâne neschimbat. Dacă testul este pozitiv la oricare dintre substanțele de pe aparatul drugtest, atunci mergi la medicina legală, aștepți analizele de sânge și de urină și de acolo vezi ce se întâmplă”, a subliniat specialistul.
