Desi luptam permanent impotriva discriminarilor de orice fel, acestea continua sa existe, mai ales in plan socio-profesional. De pilda, nicaieri in lume o tanara care cantareste 120 de kg nu va avea sansa sa obtina un post de secretara, chiar daca stie la perfectie sase limbi straine.
Obezitatea nu mai este de mult asociata cu frumusetea, ca in picturile rubensiene. In primul rand, pentru ca acumularea excesiva de grasimi in organism prezinta o serie de riscuri: favorizeaza aparitia bolilor cardio-vasculare, a diabetului zaharat, a cancerului etc. Din aceste motive, dar si din ratiuni estetice, numerosi oameni sunt obsedati de aspectul lor si fac eforturi pentru scaderea ponderala sau pentru mentinerea noii greutati. Retetele de slabit fac ocolul tuturor departamentelor dintr-o institutie. Se ajunge la situatii in care o functionara stie la fel de multe despre nutritie ca si un medic specialist.
Atunci cand ceaiurile, exercitiile fizice sau infometarea nu dau rezultate, se ajunge inevitabil la un nutritionist, pentru stabilirea unor diete adecvate, ori se recurge la terapia medicamentoasa sau la chirurgie plastica. Aceasta ultima solutie este insa deosebit de costisitoare: 2.000 dolari USA.
De curand, grupul elvetian Hoffmann La Roche a lansat pe piata medicamentul anti-obezitate Xenical (Orlistat), care impiedica absorbtia grasimilor din alimentatie. Administrat numai sub supraveghere medicala, Xenical duce la scaderea in greutate, la ameliorarea bolilor asociate obezitatii si previne recastigarea kilogramelor pierdute.
Anul trecut, tratarea obezitatii a costat sistemul de sanatate din SUA 98 miliarde dolari. Comunitatea Europeana a platit pentru acelasi lucru 50 miliarde dolari. In Romania insa situatia este cu totul alta: obezitatea nu este receptata ca o boala, ci mai degraba ca un defect estetic. Motiv pentru care nimeni nu se ocupa de tratarea ei.
Se poate afirma numai ca aproximativ 10% din bugetul de sanatate se aloca medicamentelor specifice diabetului zaharat, boala foarte des intalnita la persoanele supraponderale.
Prof. dr. Nicolae Hancu, presedintele Societatii Romane de Diabet, Nutritie si Boli Metabolice, mentioneaza faptul ca imperiile fast-food, colonizarea cola, automobilizarea distantelor scurte, stresul cotidian si falsa destresare prin consumul de alcool constituie principalele cauze care duc la obezitate.
„Mentalitatea joaca un rol important. O sa treaca foarte mult timp pana cand, in Romania, cutia cu bomboane de ciocolata – simbolul cadoului elegant – va fi inlocuita cu un produs mai sanatos, o varza, de exemplu”, exclama interlocutorul nostru, care este si presedintele Asociatiei Romane pentru Studiul Obezitatii.

Grija pentru sanatate ne modifica preferintele
Anii ‘90 au marcat o schimbare de atitudine in randul consumatorilor de pretutindeni, in sensul ca acestia au devenit mai preocupati de sanatatea lor. Tocmai de aceea produsele lights au inceput sa fie tot mai cautate. Tendinta este cat se poate de normala, daca tinem cont ca aceste produse sunt mai „usoare”, asadar mai sanatoase, in timp ce satisfactia gustului ramane aceeasi ca in cazul „originalului”.
Producatorii de cola si bere au fost primii care au lansat pe piata variantele lights, reusind sa invinga prejudecatile de genul: nimeni nu va mai bea cola, deoarece contine cofeina, dupa cum nimeni nu va bea cola fara cofeina deoarece nu este „adevarata”.
Iata cateva date concrete puse la dispozitie de Agentia de publicitate Grey Bucuresti. Produsele Diet Cola (Coca-Cola si Pepsi Cola) ocupau in 1980 doar 13% din piata americana. In 1997, proportia a crescut la 35%. Tot in SUA, berea light si-a marit cota de piata de la 12% in 1980, la 36% in 1997.
In ultima vreme, produsele lights castiga tot mai mult teren si in Romania. Consumatorii au inceput sa inlocuiasca untul cu margarina, sa prefere uleiul fara colesterol, laptele degresat sau iaurtul dietetic, sa fumeze tigari lights sau sa bea cafea decofeinizata. Principalul motiv il constituie grija pentru sanatate. Cei care nu reusesc sau nu vor sa renunte definitiv la fumat aleg tigarile lights pentru ca acestea le ofera o mai buna protectie datorita concentratiei reduse de nicotina si gudron. Conform aceleiasi surse, intr-un timp foarte scurt, segmentul fumatorilor romani de tigari lights a crescut de la 0,6% in 1995, la 6,3% in 1998, respectiv la 8,2% in martie 1999.