România a înregistrat cea mai accentuată îmbunătăţire a nivelului de încredere cu privire la perspectivele financiare ale companiilor, relevă cea de-a patra ediţie a studiului Deloitte Business Sentiment Index (DBSI), realizat în şase ţări din Europa Centrală şi de Est, în septembrie 2010.
De asemenea, 63% dintre directorii executivi chestionaţi împărtăşesc acest optimism, cu aproape 48% mai mult faţă de prima ediţie în septembrie 2009 şi de peste trei ori mai mult faţă de ediţia anterioară din aprilie.
În mod similar, respondenţii din România şi-au recăpătat cel mai mult încrederea cu privire la disponibilitatea creditării, 87% dintre cei chestionaţi considerând că acest tip de finanţare este acum accesibil, faţă de 53% în urmă cu şase luni. Acesta este cel mai mare procent de răspunsuri pozitive înregistrat în cele şase ţări incluse în studiu, respectiv Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Croaţia şi România.
Potrivit studiului, România asistă la îmbunătăţirea constantă a aşteptărilor privind veniturile din vânzări, de la 38% în septembrie 2009, la 60% în prezent. Totodată, există o tendinţă în creştere şi în ceea ce priveşte planurile de lansare de noi produse şi servicii în următoarele 12 luni (60%, un nivel similar cu cel înregistrat în septembrie 2009).
Majoritatea companiilor au încheiat etapa măsurilor de reducere a costurilor
Pentru prima dată de la lansarea acestui studiu, perspectivele pe piaţa forţei de muncă din România s-au îmbunătăţit, relevă studiul DBSI, 23% dintre respondenţi arătând că iau în calcul creşterea numărului de angajaţi, cu 15% în plus faţă de acum un an. Totodată, ponderea celor care vor să îşi reducă personalul a scăzut de la 43% la 30%.
‘Aceste concluzii confirmă un raport lansat în vară de către Deloitte România (a doua ediţie CEO Survey): majoritatea companiilor au încheiat etapa măsurilor de reducere a costurilor şi a remediilor imediate la criza financiară, în prezent tot mai mulţi directori executivi se gândesc acum la viitor, având în plan majorarea veniturilor, extinderea ofertei de produse şi servicii şi creşterea numărului de angajaţi. Cu toate acestea, deşi sunt încrezători în ceea ce priveşte potenţialul propriilor companii, există în continuare îngrijorare cu privire la starea economiei în ansamblu’, a declarat preşedintele Deloitte România, George Mucibabici.
Pe de altă parte, respondenţii din Europa Centrală manifestă în continuare mai puţină încredere în economiile naţionale decât în perspectivele companiilor pe care le conduc, la fel ca şi în ediţiile anterioare ale studiului.
În România, 36,6% dintre intervievaţi cred că economia se va îmbunătăţi în următoarele şase luni, în scădere cu 10% faţă de luna aprilie. În acelaşi timp, 33,4% dintre respondenţi consideră că situaţia se va deteriora, faţă de 26,6% în ediţia anterioară.
La întrebarea privind aşteptările legate de eventuale schimbări de reglementare în următoarele 12 luni, respondenţii din România s-au arătat mai pesimişti: 33% dintre ei anticipează o înăsprire, faţă de 23%, în urmă cu şase luni. În paralel, însă, procentul optimiştilor care preconizează relaxarea mediului de reglementare a crescut şi el, de la 7% în luna aprilie, la 20%.
În ceea ce priveşte concluzii principale ale studiului pentru Europa Centrală, directorii executivi din Europa Centrală, în frunte cu cei din Slovacia şi Polonia, devin tot mai optimişti în ceea ce priveşte economia, deşi aceste sentimente pozitive nu pot fi generalizate. Per ansamblu, încrederea în economia din regiune s-a îmbunătăţit (48,6% din numărul total de răspunsuri). Faţă de acum un an, ponderea răspunsurilor pozitive a crescut cu 22%, în timp ce numărul de răspunsuri negative s-a redus cu un procent similar.
Această atitudine pozitivă a contribuit la creşterea Indicelui Principal de la 97, în septembrie 2009, la 114. Indicele reflectă punctul de vedere al liderilor de afaceri din România, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia şi Polonia. Rezultatele au la bază un studiu realizat la nivel executiv (CXO) în aproape 200 de companii.
Eşantionul a fost selectat din rândul celor mai mari 200 de companii din fiecare ţară.
Chiar dacă sentimentul pozitiv per ansamblu s-a consolidat constant de la lansarea studiului, în septembrie 2009, părerile legate de ritmul de redresare al economiei rămân împărţite. Unele ţări din Europa Centrală par să îşi revină din criza financiară mai repede decât altele.
Slovacia, de exemplu, este câştigătorul clar al ediţiei actuale, 71% dintre directorii executivi chestionaţi considerând că perspectivele economiei naţionale pe următoarele şase luni se îmbunătăţesc. Este un salt semnificativ de peste 24% faţă de ediţia din luna aprilie. Până acum, Polonia era singura ţară care manifesta constant o atitudine în general pozitivă, drept urmare este interesant că Slovacia semnalează o tendinţă similară cu cea a statului vecin.
Numărul de angajaţi va creşte
De asemenea, studiul arată că unele ţări rămân în continuare mai rezervate decât Slovacia şi Polonia. Ungaria, de exemplu, este relativ statică în opinii. Respondenţii din Croaţia şi Cehia, chiar dacă par să capete mai multă încredere în economie, sunt relativ prudenţi în ceea ce priveşte evoluţia din următoarele luni.
‘Respondenţii mai sugerează o creştere a cheltuielilor de capital în următoarele 12 luni, ceea ce înseamnă că faţă de prima ediţie sunt de două ori mai mulţi executivi optimişti cu privire la aceste cheltuieli, respectiv 41% dintre respondenţi, faţă de 19% în septembrie 2009’, se arată în studiu.
În mod similar, de două ori mai mulţi executivi (25%) cred acum că numărul de angajaţi va crelşte în următoarele 12 luni, faţă de 12%, în septembrie 2009.
Directorii intervievaţi sunt din ce în ce mai optimişti cu privire la disponibilitatea creditării, 40% dintre ei considerând că aceste resurse de finanţare sunt uşor accesibile. Opiniile cu privire la modificările de reglementare atrase de criza economică globală sunt, în mare parte, optimiste. Slovacia asistă la o îmbunătăţire considerabilă a încrederii privind mediul de reglementare, 42% dintre respondenţi considerând că acesta va deveni mai puţin restrictiv.
SURSA: Agerpres