Perspectivele pentru economia europeană, afectate de războiul din Ucraina: Este deosebit de vulnerabilă
Războiul Rusiei împotriva Ucrainei continuă să afecteze în mod negativ economia blocului comunitar, plasând-o pe o traiectorie de creștere mai mică și de inflație mai mare comparativ cu previziunile din primăvară.
Previziunile economice din vara anului 2022 estimează că economia UE va crește cu 2,7% în 2022 și cu 1,5% în 2023. În zona euro, se preconizează o creștere de 2,6% în 2022, care se va tempera la 1,4% în 2023. Se preconizează că inflația medie anuală va atinge un maxim istoric în 2022, de 7,6% în zona euro și de 8,3% în UE, înainte de a se reduce în 2023 la 4,0% și, respectiv, 4,6%.
Multe dintre riscurile negative legate de previziunile din primăvara anului 2022 s-au materializat. Invazia Rusiei în Ucraina a exercitat presiuni suplimentare de creștere asupra prețurilor la energie și la produsele alimentare de bază. Acestea alimentează presiunile inflaționiste la nivel mondial, erodând puterea de cumpărare a gospodăriilor și declanșând o reacție mai rapidă a politicii monetare decât se presupunea anterior. Decelerarea continuă a creșterii economice în SUA se adaugă la impactul economic negativ al politicii stricte de zero-COVID a Chinei.
”Previziunile de primăvară, pe care le-am prezentat la 16 mai, au identificat o serie de riscuri de scădere, cum ar fi: „șocuri care se reverberează din cauza unei evoluții imprevizibile a piețelor energetice”, „condiții financiare mai stricte”, o „decelerare mult mai accentuată în SUA” și blocaje legate de pandemii „[…] care au ca rezultat o activitate economică mai mică decât se aștepta în China”. Toate aceste riscuri s-au materializat în diferite grade”, spune comisarul pentru economie, Paolo Gentiloni
Economia blocului comunitar este foarte vulnerabilă
Economia UE rămâne deosebit de vulnerabilă la evoluțiile de pe piețele de energie din cauza dependenței sale ridicate de combustibilii fosili din Rusia, iar slăbirea creșterii mondiale diminuează cererea externă. Impulsul acumulat odată cu revenirea de anul trecut și un prim trimestru ceva mai puternic decât se estimase anterior ar trebui să susțină rata anuală de creștere pentru 2022. Cu toate acestea, se așteaptă ca activitatea economică în restul anului să fie moderată, în pofida unui sezon turistic de vară promițător. În 2023, se preconizează că majorarea economică trimestrială va lua avânt, pe fondul unei piețe a forței de muncă rezistente, al moderării inflației, al sprijinului acordat de Facilitatea de redresare și de reziliență și al volumului încă mare de economii excedentare.
În general, economia UE va continua să se extindă, dar într-un ritm semnificativ mai lent decât cel preconizat în previziunile din primăvara anului 2022.
Nivelul record al inflației ar urma să se reducă în 2023
Până în iunie, inflația globală a atins niveluri record, deoarece prețurile la energie și alimente au continuat să crească, iar presiunile asupra prețurilor s-au extins la servicii și alte bunuri. În zona euro, inflația a crescut puternic în al doilea trimestru al anului 2022, de la 7,4% în martie (an/an) la un nou maxim istoric de 8,6% în iunie. În UE, creșterea a fost și mai pronunțată, inflația a sărit un punct procentual întreg, de la 7,8% în martie la 8,8% în mai.
Prognoza privind inflația a fost revizuită considerabil în sus față de previziunile din primăvară. Pe lângă creșterea puternică a prețurilor din al doilea trimestru, o nouă creștere a prețurilor la gazele naturale din Europa se va repercuta asupra consumatorilor și prin intermediul prețurilor la electricitate. Se preconizează că inflația va atinge un vârf de 8,4% pe an în trimestrul al treilea din 2022 în zona euro și, de aici, va scădea constant și va coborî sub 3% în ultimul trimestru din 2023, atât în zona euro, cât și în UE, pe măsură ce presiunile exercitate de constrângerile legate de ofertă și de prețurile materiilor prime se vor estompa.
”În 2023, se preconizează că creșterea economică va lua un oarecare avânt, pe fondul unei piețe a muncii rezistente, al unei inflații moderate, al sprijinului acordat de Facilitatea pentru redresare și reziliență și al unui volum încă mare de economii. Cu toate acestea, la 1,5%, această creștere va fi cu 0,8 puncte procentuale mai mică decât în previziunile din primăvară. în ultima vreme, prețurile materiilor prime au dat semne de relaxare în fața slăbiciunii globale. Cu toate acestea, gazele reprezintă o excepție. Întreruperile în aprovizionarea cu gaz rusesc și îngrijorările legate de noi reduceri au împins din nou în sus prețul de referință european al gazelor.
Până la sfârșitul lunii iunie, acesta se tranzacționa la peste 140 de euro pe megawatt oră – de peste șase ori mai mult decât prețul din urmă cu un an. Prețul gazelor a continuat să crească și după data de referință, ajungând la 173 de euro pe megawatt-oră la 12 iulie. Contractele la termen pentru gaz și electricitate indică presiuni substanțiale de creștere în comparație cu previziunile din primăvară – în special în perspectiva iernii viitoare.
În schimb, prețul țițeiului Brent a atins un maxim la jumătatea lunii iunie, dar a scăzut ulterior, pe fondul dovezilor din ce în ce mai numeroase de încetinire a cererii globale. Curba futures a petrolului care stă la baza acestei previziuni indică prețuri doar ușor mai mari pe parcursul orizontului de prognoză, comparativ cu cele din primăvară”, mai spune acesta, potrivit site-ului oficial al Comisiei Europene.
