Romania si Bulgaria fata de momentul demararii negocierilor de aderare. Scaderea nivelului de trai, cresterea nesigurantei vizavi de ziua de maine si a ingrijorarii in ceea ce priveste evolutia situatiei economice si sociale dupa aderarea celor zece state foste comuniste ingroasa randurile pesimistilor UE, pesimisti al caror drept de vot este argumentul suprem in fata politicienilor europeni. Astazi, doar 48% din cetatenii Uniunii mai sustin neconditionat statutul de membru al tarilor lor. Procentajul reprezinta un declin de 6% fata de aceeasi perioada a anului trecut si de 24% fata de anii ‘90. Cea mai pronuntata schimbare de atitudine s-a petrecut in sanul „greilor”. In ultima jumatate de an, 12% din germani, 11% din olandezi si 11% din belgieni si-au pierdut entuziasmul fata de Uniunea Europeana. Asteptarile lor au depasit posibilitatile guvernelor nationale de a le indeplini, asa ca inceputul anului 2004 i-a prins avand cam aceleasi griji ca vecinii lor central si est-europeni. Pozitia principala in topul nelinistilor o ocupa somajul (42% din cetatenii Uniunii, 56% din cetatenii tarilor candidate), urmat de criminalitate (28% din cetatenii Uniunii, 24% din cetatenii tarilor candidate) si inrautatirea situatiei economice (27% UE, 41% tarile candidate). Viata nu este roz, iar perspectiva inglobarii a inca zece economii starneste dubii in ceea ce priveste capacitatea institutiilor Uniunii Europene de a tine sub control efectele nedorite ale extinderii. Comisia Europeana, in primul rand, este direct afectata, increderea in deciziile sale fiind in declin cu 4% fata de anul 2003.
Alegerile europene tensioneaza negocierile
Toate acestea sporesc tensiunea negocierilor purtate cu autoritatile de la Bucuresti, aflate in plina operatiune de recastigare a increderii oficialilor europeni, dupa lovitura primita in urma dezvaluirilor legate de incalcarea moratoriului privind adoptiile internationale. Cabinetul Nastase are la dispozitie mai putin de cinci luni de zile pentru a convinge ca in Romania lucrurile se schimba in bine. Pe agenda sa se afla problemele cunoscute: combaterea coruptiei, adoptarea pachetului legislativ din domeniul protectiei copilului, descentralizarea administratiei publice locale, reducerea arieratelor, accelerarea privatizarii distributiei gazelor naturale si a energiei electrice, privatizarea SNP Petrom. De rezolvarea acestora depinde in cea mai mare masura respectarea foii de parcurs stabilite de Consiliul European de la Bruxelles, in 2003. Ar trebui ca romanii sa se miste asa cum nu au facut-o niciodata pentru ca 2004 sa fie, conform planului, anul incheierii negocierilor de aderare, iar 2007 cel al intrarii in Uniunea Europeana. Greu de crezut, dar chiar daca totusi in cinci luni vor fi recuperate restantele acumulate in patru ani de zile, incheierea negocierilor tot problematica ar ramane. Uniunea Europeana intra ea insasi in campanie electorala, iar pentru Comisia si Parlamentul European votul electoratului statelor membre este mai important decat strategiile intarziate ale Romaniei.