Ministrul propus al Agriculturii, Adrian Oros, susţine că proiectul de ordin postat de ANSVSA privind biosecuritatea în fermele de creştere a porcilor este în exact aceeaşi formă pe care a găsit-o când a preluat şefia Ministerului Agriculturii, doar că în acel document erau foarte avantajaţi samsarii, de altfel „principalii vectori care răspândesc bolile în general, nu numai pesta porcină africană”.
„Când am venit la minister am găsit la ANSVSA acest ordin, exact în această formă, însă puţin mai restrictiv legat de circulaţia porcului şi acolo erau foarte avantajaţi samsarii. Am declarat şi declar în continuare că samsarii sunt principalii vectori care răspândesc bolile în general, nu numai pesta porcină africană. De asemenea, mai era încă un ordin privind numărul de porci care poate fi crescut în gospodarii, semnat pe 4 noiembrie de ministrul Agriculturii (Petre Daea n.r.), cu 5 porci în gospodării. Am spus şi atunci că nu contează numărul de porci pe care îi creştem ci ceea ce se întâmplă cu aceşti porci, cum se pot respecta normele de biosecuritate ca să diminuăm răspândirea acestui virus”, a explicat Adrian Oros, în comisiile reunite ale Parlamentului.
Proiect de ordin privind biosecuritatea în ferme
El a precizat că în anul 2017 când a apărut PPA în România, la Satu Mare, autorităţile trebuiau să ia unele măsuri care să oprească boala sau să o izoleze în diferite zone ale ţării, creşterea porcului să continue, iar „importurile să scadă, nu să crească”.
„Din păcate, în noiembrie 2019 (când au avut loc primele audieri din comisii n.r.) harta arăta că doar două judeţe nu erau în zona roşie şi nu erau supuse restricţiilor. Acest proiect de ordin a fost pus pentru prima dată într-o formă mai restrictivă în 1 ianuarie 2018, apoi a fost retras şi pe urmă a fost pus iarăşi în iulie 2019. Este un proiect în discuţie, a rămas exact în forma pe care am găsit-o la cei de la ANSVSA – sigur era altă conducere. Comisia Europeană cerea să se facă un proiect de ordin privind biosecuritatea în ferme. Era vorba de restricţii de circulaţie, de norme de biosecuritate în funcţie de dimensionarea fermei”, a explicat Oros.
România a plătit 110 milioane de euro pentru despăgubiri
Ministrul desemnat al Agriculturii a afirmat că proiectul de ordin va rămâne pe site-ul ANSVSA, până când se va găsi „o formă cât mai apropiată, cât mai corectă şi în acelaşi timp acceptată”.
„Acest ordin va rămâne pe site-ul ANSVSA până când vom găsi o formă cât mai apropiată şi cât mai corectă şi în acelaşi timp acceptată, pentru că degeaba scrii un ordin care nu poate fi pus în practică şi rămân doar nişte litere trecute pe hârtie. Repet, ordinul este de anul trecut şi acum avem ocazia să discutăm pe acest ordin”, a adăugat Oros.
Potrivit sursei citate, banii pe care i-a plătit România în ultimii doi ani pentru despăgubiri se ridică la 110 milioane de euro, în condiţiile în care au fost ucişi 530.310 porci. În data de 4 noiembrie 2019, când Oros a preluat şefia MADR, în România erau 889 de focare active în 281 localităţi din 39 de judeţe, iar în prezent sunt 528 de focare active în 237 de localităţi din 25 de judeţe.
„Banii pe care i-a plătit România în ultimii doi ani pentru despăgubiri au fost de 110 milioane de euro şi aceşti bani îi plătim toţi, iar crescătorii din fermele mari nu au numai aceste pierderi. Ei sunt despăgubiţi de stat pentru porcii din fermă, dar mulţi au intrat în faliment şi, de aceea, dacă înainte de apariţia PPA asiguram 65% din consumul de carne, astăzi asigurăm doar 35% din consum, pentru că foarte mulţi au falimentat şi nu am mai avut curajul să se apuce de această activitate”, a subliniat Adrian Oros.
Porcii nu ar mai trebui să fie lăsați liberi
Nu în ultimul rând, el a precizat că ordinul trebuie să protejeze „crescătorii care asigură carnea din galantare la un preţ corect, dar să existe şi convingerea că atât timp cât ţăranul român va dori să crească porc în mod tradiţional o va putea face”.
„Trebuie doar să-i educăm şi să încercam să creăm condiţii minime de biosecuritate, mai ales acum când evoluează pesta porcină africană în România”, a adăugat ministrul desemnat pentru portofoliul Agriculturii.
Legat de faptul că ordinul prevede ca porcii să nu mai fie lăsaţi liberi, Oros a precizat că de când a fost identificată PPA acest lucru nu a fost posibil, deşi se întâmplă frecvent în judeţul Tulcea. „De aici practic a început boala, iar restricţionarea circulaţiei animalelor este obligaţia autorităţilor locale care conduc comitetele locale de combaterea bolilor, evident cu asistenţa tehnică a ANSVSA. Norma legislativă nu se discută, se execută”, a mai spus Adrian Oros.
ANSVSA a pus în dezbatere publică, conform procedurii legale, un proiect de ordin prin care se stabilesc reguli minimale de bună practică în creşterea porcinelor, acestea fiind benefice pentru creşterea suinelor în sistem gospodăresc (nonprofesional), dar şi pentru dezvoltarea micilor ferme comerciale şi a celor industriale.
Se iau măsuri împotriva pestei porcine
Propunerile au rolul de a identifica soluţiile optime care să permită crescătorilor de porci, atât din gospodăria populaţiei (sistemul de creştere nonprofesional), cât şi din fermele comerciale să continue creşterea suinelor şi să diminueze la minimum pagubele economice cauzate de răspândirea virusului pestei porcine africane pe teritoriul României.
În urma consultărilor cu crescătorii, asociaţiile de fermieri şi asociaţiile procesatorilor de carne a rezultat un proiect de ordin comun (ANSVSA şi MADR) în care se stabilesc anumite reguli generale de biosecuritate.
ANSVSA precizează că găsirea unor soluţii optime pentru proprietarii de porci este o prioritate a conducerii instituţiei, creşterea suinelor în gospodăria ţărănească (gospodăria populaţiei) nu va fi interzisă, iar oamenii vor avea în continuare posibilitatea de a desfăşura aceasta activitate tradiţională.
„Asigurăm toţi cetăţenii crescători de porci – gospodăria populaţiei, fermă de tip A, fermă comercială – că vor putea creşte porci în România, cu respectarea măsurilor de biosecuritate specifice formei de organizare”, se arată într-un comunicat al Autorităţii.
