Jurnaliștii auto din România acuză de ani buni diferențele majore dintre statisticile vânzărilor întocmite de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) și cele ale înmatriculărilor date publicității de Direcția Regim Permise de Conducere și Înmatriculare a Vehiculelor (DRPCIV). Dacă primele reflectă cifrele declarate de importatori, în al doilea caz este luat în calcul doar numărul mașinilor înmatriculate. Un calcul simplu ne arată că, an de an, diferențele dintre cele două statistici sunt de circa 10.000 de unități  adică mai bine de 10% din piață.  

Ei bine, cu câteva zile în urmă, în cadrul unei mese rotunde organizată de Dan Vardie Consult, întrebările mai mult sau mai puțin directe ale jurnaliștilor au primit răspunsul așteptat: dealerii români vând mașini în afara țării. Și nu vorbim de câteva zeci, ci de mii de vehicule. „Vorbim despre cifrele la care va ajunge piața autohtonă, dar ele conțin un semn de întrebare. Care este piața reală? Cu siguranță nu este cea din cifrele APIA. Consider că 25% din ceea ce vedem în raportul APIA sunt «reexporturi». E o cutumă veche și o perpetuăm“, a declarat Cristian Milea, country manager Opel pentru România. Este pentru prima dată când un oficial român recunoaște deschis că o parte dintre mașinile care sunt raportate ca vândute în țara noastră iau de fapt calea exportului. Și nu vorbim de automobile Dacia sau Ford produse la noi, ci de mașini care au fost importate. Confirmarea fenomenului a venit și din partea directorului-coordonator al diviziei de importuri auto din cadrul Ţiriac Holdings – care include Premium Auto, Hyundai Auto România şi M Car Trading – Mihai Ivănescu. Conform acestuia „volumul «reexporturilor» nu este chiar atât de mare. Cred că merge, mai degrabă către 10%.“ Și Aurelian Cârlan, director Autoklass, a validat opiniile celor doi menționând subtil că „toți am câștigat sau pierdut din «reexport»“.

Chiar și luând în calcul procentul cel mai mic (10%) menționat de importatori este limpede că vorbim, doar în ultimii trei ani, despre circa 25.000 de autoturisme care apar ca vândute în România dar au ajuns, în realitate, la clienți din statele vecine. Fără a fi un lucru ilegal, acest dute-vino al mașinilor care mai întâi ajung în țară și apoi sunt trimise către dealerii din alte state denaturează statisticile și încurcă grav orice plan de afaceri bazat pe o dimensionare corectă a pieței. De altfel, acesta este și unul dintre motivele care a dus, în urmă cu câțiva ani, la decizia reprezentanței Mercedes-Benz de a nu mai raporta cifrele de vânzări la APIA. Iar membri marcanți ai asociației par acum foarte deranjați de acest subiect. „Nu cred că eliminarea «reexporturilor» e soluția, ci cuantificarea și prezentarea lor corectă în statistici“, a adăugat Cristian Milea.

Motivație și mecanism

Faptul că există această politică a „reexporturilor“ nu este o noutate decât pentru cei care nu au o legătură directă cu piața auto, iar motivația acestui demers complicat al dealerilor este destul de greu de înțeles. Mai ales că Mihai Ivănescu susține că „problema e extinsă. Producătorii știu de reexporturi“. Prin urmare, de ce să trimiți în România niște mașini despre care deja știi că vor fi vândute în Polonia, de exemplu? Costurile cu logistica ar trebui să stopeze din fașă acest demers. Doar că nu este așa. Se pare că producătorii se asigură astfel că pot susține dealerii din ambele țări și, în plus, sunt convinși că vor vinde mașinile. Prin urmare, cu sau fără știința producătorului, importatorul din România face o comandă cu un anumit număr de mașini. Ele ajung la dealeri și aceștia le trimit ulterior către alți comercianți din țările vecine unde cererea este suficientă. În trecut, mașinile nici nu mai erau înmatriculate, schimbând direcția încă de pe trailer. Acum, după cum menționează importatorii „ultimele 24 de luni arată perfecționarea dealerilor. Își înmatriculează mașinile, după care le radiază și le exportă în termen de câteva săptămâni. Dacă vezi că s-au radiat mașini după doar două-trei săptămâni, înseamnă că sunt «reexporturi»“. De aici câștigă atât importatorul și dealerul români pentru că, atingând volumul stabilit cu producătorul beneficiază de bonificații, cât și dealerul străin care împarte profitul cu colaboratorul din România. „Ca să-și facă cifrele, dealerii declară flote (n.n. – mașinile înmatriculate, apoi radiate și «reexportate»). Sunt clienți care sunt indicați direct de producător“, susține Mihai Ivănescu.

Cert este că, acest mecanism „win-win“ pentru producători, importatori și dealeri, induce diferențe majore în statistici. E drept că diferența dintre vânzări și înmatriculări este dată, pe lângă «reexporturi», și de mașinile care sunt înmatriculate în lunile următoare celei în care au fost vândute, dar și de vehiculele comercializate către poliție, jandarmerie sau alte autorități ale statului care nu sunt înmatriculate prin DRPCIV, după cum menționează Cristian Milea.